DE LA VIA DE AUR, LA VINUL CU AUR

DE LA VIA DE AUR, LA VINUL CU AUR
Foto simbol. Sursa: www.mediafax.ro

Despre valenţele de tezaur ale viei și vinului, s-a scris destul de mult. Mai nou, sunt la modă întrebări de genul „ne poate scoate (via) vinul din criză?”, sau „cum ne reprezintă vinul, ca brand de ţară?”. Cert este că via și principalul său produs final, vinul, sunt piese de bază în marele tezaur al economiei naţionale. Cât aur veritabil găsim însă în vie și în vin, aflaţi din rândurile de mai jos. Metafora cu aurul din vie are însă rădăcini mult mai vechi, antichitatea consemnând ca autentice plantele de aur și transmiţând aceste legende până în evul mediu. Plecând de la acest punct, oenologii contemporani au creat până la urmă chiar și vinuri care conţin aur veritabil.


De la legendele vechilor alchimişti...
Anticii au fost convinși că metalele cresc și se dezvoltă la fel ca și plantele. Multă vreme, i s-a atribuit lui Aristotel o carte intitulată „Despre întâmplări minunate”. În realitate, cartea este apocrifă, însă ea oglindește credinţele epocii. În paginile ei se afirmă că, undeva, s-ar fi băgat în pământ o bucată de aur, care ar fi început să crească, până ce a răsărit ca oricare altă sămânţă. Știinţele naturale din evul mediu, orientându-se cu conștiinciozitate după scrierile unor clasici antici, au dezvoltat această teorie.
Aurul - se spunea -, pe alocuri, se afundă, în stare semisolidă, în adâncul pământului. Se poate întâmpla deci ca unele plante, în special viţa-de-vie, să-și înfigă rădăcinile în aurul moale, câteodată chiar lichid, absorbind astfel metalul preţios. Aurul pătrunde treptat prin trunchiul plantei în ramuri, în frunze și în fructe.
Petrus Martyr, vestit învăţat al secolului al XVI-lea, profesor la Oxford, scrie că în Hispania se întâlnesc des astfel de arbori care absorb aurul. Cu ocazia fericitului eveniment al logodnei unei prinţese portugheze, logodnicul, prinţ de Savoia, i-a trimis logodnicii daruri în valoare de 12 000 de taleri imperiali. În lipsă de bani lichizi, curtea de la Lisabona a răspuns generozităţii logodnicului, trimiţându-i fel de fel de rarităţi. Cele mai remarcabile articole erau: doisprezece harapi, dintre care unul blond; un iepure viu fript; un bulgăre mare de aur de recoltă; un copăcel de aur curat crescut de la sine. 

Cei mai mulţi autori aminteau viţa-de-vie ca pe una dintre plantele cărora le place să se hrănească cu aur. În podgoria satului St. Martin la Plaint, din Franţa, s-a găsit, cică, un butuc de viţă de aur, cu mugurii tot de aur. L-au trimis regelui Henric al IV-lea care, desigur, s-a bucurat că viile supușilor săi rodesc aur. Învăţaţi germani scriau articole știinţifice în care era vorba despre vlăstarele de aur ale podgoriilor germane. În viile din regiunile Dunării, Mainului și Neckarului – scriau ei – pe butuci apar muguri de aur curat, din care se desfac frunze de aur. 

 

...la realităţile contemporane 
De la poveștile antichităţii și ale evului mediu, ajungând în zilele de azi, consemnăm un vin spumant, denumit „Blue Nun” și care este produs în Germania de către „H 106”. Este un vin spumant sec, cu 11% vol.alc., care conţine foiţe de aur de 22 K. Desigur este vorba despre aur alimentar care nu modifică gustul, dar care aduce un plus de spectacol în fluta în care este turnat. Dincolo de această apariţie de senzaţie, vinul românesc poartă în el, în mod indiscutabil foarte mult „aur”, confirmat de medaliile primite la diversele concursuri interne și internaţionale. Este cu certitudine un aur care, chiar dacă e virtual, ne poate rezolva multe probleme economice. Nu trebuie decât să știm în care vinuri să îl căutăm și cum să ni-l vindem.

 

Ștefan TERIȘ, somelier

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 341