„La Mereni, avem o comunitate sănătoasă...”

PORTRET INFORMAL

Maia Zlotea s-a născut, a crescut și a fost educată într-o familie de intelectuali din Mereni: tata - Dumitru Zlotea, a fost inginer, iar mama, Lidia Zlotea - asistentă medicală. Azi, profesoara de geografie și economie Maia Zlotea deține gradul didactic superior la liceul din satul Mereni, raionul Anenii Noi. Este o fire energică, comunicativă și mobilizatoare.

Are o activitate educațională de peste trei decenii și anume respectul față de profesia sa a făcut-o să nu accepte gândul de a pleca să muncească în țări străine. În schimb, au plecat în afara republicii cei doi feciori ai dumneaei: Marian este inginer electronist, iar Alexandru - economist. Se bucură că, de curând, a devenit bunică și că nepoțelul Damian dorește s-o vadă la București...

A participat la diferite stagii de formare în țară și în străinătate - Ucraina, Belarus, România, Estonia. Se implică în proiecte social-comunitare, în special – ca membră a asociației „Vatra Mereni”. Încă de pe când a fost pe post de consilier local și raional, a învățat ca, împreună cu adepții săi de idei, să-și mobilizeze toate capacitățile pentru a crea consătenilor condiții de viață mai bune, ca tinerii din Mereni să nu plece peste hotare.

Îi place ca, în viața de toate zilele, să se conducă de învățătura unui proverb chinezesc:
„Dacă îți faci planuri pentru anul următor, plantează orz, dacă îți faci planuri pentru deceniul următor, plantează copaci, iar dacă îți faci planuri pentru secolul următor, atunci educă oamenii”. Asta face Dumneaei – educă oameni și se zbuciumă să fie sigură de ceea ce face...

__________________________________________________________________________

Maia Zlotea la 1 septembrie, cu noii săi elevi. Fotografie din arhiva Elenei Lungu.

- Doamnă Maia Zlotea, suntem în ultima lună de toamnă, o toamnă pe cât de frumoasă în anul curent tot atât de periculoasă, din cauza pandemiei de Covid-19. Cu ce probleme a intrat și trece prin această toamnă un profesor de școală rurală, precum sunteți Dumneavoastră la liceul din satul Mereni, raionul Anenii Noi?

- Toamna pentru mine are o semnificație aparte, iar perioada autumnală din anul acesta este chiar deosebită: frunzele viu colorate ne bucură privirea la tot pasul, păsările roiesc în înaltul cerului de parcă nu vor să se despartă de aceste meleaguri argintii. Pe lângă grijile școlii, noi profesorii, ca și toți oamenii de la sate, suntem pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru anotimpul care urmează: finalizăm lucrările prin grădină, ne asigurăm cu provizii, după care poate să vină și iarna. Dacă nu ar exista această stare stresantă în situație pandemică, ne-am bucura din plin de acest anotimp...

- Mereni e satul Dumneavoastră de baștină? Întreb acest lucru deoarece consider că un profesor întors după studii în satul natal cunoaște și poate să conlucreze mai bine cu părinții ele-vilor săi. Moldovenii trăiesc timpuri vulnerabile, mai ales cei de la sate. În asemenea condiții mai există relații sănătoase între o școală sătească și părinții elevilor?

- Mereni este satul meu de baștină, dar eu nu mi-am început activitatea pedagogică aici. Pe vremuri, după absolvirea facultății eram repartizați de către minister și trebuia să lucrăm acolo unde am fost trimiși. Eu, imediat după ce am absolvit cu mențiune facultatea de geografie a Institutului Pedagogic din Tiraspol, am fost repartizată la Gimnaziul Internat din orașul Strășeni. Acolo am activat 12 ani, după care m-am transferat la Mereni. Deja de mai bine de două decenii activez aici, în Liceul Teoretic „Emil Nicula”. Liceul, pe drept cuvânt, este a doua mea casă, deseori – chiar prima, sunt timpuri în care mă aflu mai mult la liceu decât sub același acoperiș împreună cu familia mea. Conlucrez foarte bine cu părinții elevilor, mai ales că printre actualii mei discipoli mulți sunt copiii primilor mei discipoli... 

Studenta Maia Zlotea împreună cu colegii de facultate. Fotografie din arhiva personală.

Cu părere de rău mulți dintre foștii mei discipoli au plecat din sat, dar comunic cu ei prin intermediul rețelelor de socializare și mă bucur să-i știu receptivi la cele ce se întâmplă în liceu, în comunitatea noastră. Conlucrăm și cu bunicii, și cu rudele în grija cărora au rămas copiii celor plecați. Sigur, nu întotdeauna pot fi obținute rezultatele cele dorite, dar ne străduim să eliminăm problemele la acest capitol. O facem împreună cu asociația părinților și profesorilor, care-i activă la noi. Totuși, în condiții de crize de tot soiul și de migrație masivă, avem încă mult de lucru...

- Știu că sunteți o învățătoare foarte activă la Mereni. În acest sens, am vrea să spuneți și cititorilor noștri cum vă mobilizați discipolii la activități educative în afara orelor de studiu, activități precum au fost, bunăoară, colectarea deșeurilor electronice sau, prin intermediul Teatrului Social, informarea tinerilor despre drepturile omului... 

- Dragostea mea față de natură a pornit din curtea casei părintești. Ulterior, m-am străduit să le-o altoiesc și copiilor mei, și elevilor. Din păcate, școala nu oferă toate cele necesare elevilor pentru a se pregăti pentru integrarea ulterioară în viață. Întotdeauna am considerat că elevilor, pe lângă orele tradiționale, trebuie să li se ofere și lecții de viață, de omenie.

Apoi, am mai constatat că întreaga noastră societate este analfabetă din punct de vedere juridic, economic și ecologic și lucrul acesta m-a făcut să-mi axez activitatea pe acești trei piloni. Predau, pe lângă geografie, Educație pentru Drepturile Omului, Educație Economică și Antreprenorială, colaborez cu Amnesty International, Junior Achievement Moldova, iar revista Natura mă ajută să promovez dragostea față de mediul care ne înconjoară, dar și față de ceea ce constituie spiritul nostru național. Ne implicăm cu responsabilitate în diverse proiecte ecologice (colectare de deșeuri electronice, acțiuni de salubrizare, concursuri, simpozioane, atât la nivel național, cât și internațional). Datorită acestor proiecte, avem acum o livadă de alun în curtea liceului nostru, un încălzitor solar pentru cantina școlară ș. a.

Profesoarea Maia Zlotea împreună cu câțiva dintre discipolii săi. Fotografie din arhiva personală.

- Dintotdeauna fruntea unei localități rurale au fost preotul, primarul și învățătorul. Cum conlucrează aceștia la Mereni, ca satul să fie o comunitate sănătoasă?

- Satul Mereni este o localitate cu un trecut bogat ce își deapănă istoria încă de pe timpurile lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Oamenii de aici sunt gospodari, urmași ai vechilor răzeși, care făuresc istoria vie, având în suflet dragostea de neam și țară, purtând respect pentru memoria  strămoșilor, cu râvnă pentru binele urmașilor. Asta ne vorbește că triada pe care ați menționat-o conlucrează destul de bine la Mereni și ajută comunitatea să fie sănătoasă. Avem proiecte comune, cu implicarea autorității publice locale, a Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, a liceului, dar și a majorității membrilor din comunitate. Mai mult, avem proiecte comune și cu alți actori comunitari: Școala de Arte, Casa de Cultură, Școala Primară, grădinița, Muzeul de Istorie și Etnografie...

În ultimul timp, și diaspora se implică foarte mult în dezvoltarea comunității. Nouă, merenenilor, ne reușesc lucrurile bune pentru că le facem împreună. Bunăoară, acum vreo patru ani, am înființat asociația obștească „Vatra Mereni”, care are un rol de punte între comunitatea locală și consătenii noștri din diaspora, căci avem foarte  mulți mereneni plecați peste hotare.

Cu implicarea consătenilor noștri plecați în străinătate am realizat mai multe proiecte: „Banca Mărul de Aur” - o bancă foarte mare instalată în parcul din localitate cu ajutorul diasporei noastre din Statele Unite ale Americii; „O bancă pentru parcul tău” - am colectat surse pentru 15 bănci care au fost instalate în același parc; „Migrație și dezvoltare locală” a fost proiectul prin care am reușit să amenajăm parcul cu alei, cu scenă și să-l iluminăm; în centrul localității am instalat simbolul satului – Mărul; tot cu ajutorul diasporei noastre din SUA satul beneficiază de un havuz instalat în centrul parcului din localitate...

Astfel, cu eforturi comune, centrul localității Mereni a ajuns un loc de atracție și agrement, unde se întâlnesc emoțiile, mândria, dragostea și dorul de casă. În același context se înscriu și alte activități, precum „Forumul oamenilor de succes băștinași din satul Mereni”, iar o dată la doi ani - Festivalul folcloric „Flori de măr în toamnă”, de care este responsabilă Casa de Cultură. Sigur, în toate aceste activități sunt antrenați și elevii liceului nostru.

Elevi din satul Mereni participând la o acțiune obișnuită de salubrizare. Foto: pagina ed facebook „Cu drag din Mereni”

- Cunosc elevii din Mereni de ce liceul lor poartă numele lui Emil Nicula? Ce fac profesorii de la acest liceu ca elevii să cunoască trecutul localității și pe cele mai reprezentative personalități din istoria satului?

- De pe vatra comunei Mereni și-au luat zborul în lume feciori și fiice care, activând în diferite domenii, au reușit să se manifeste și să atingă înalte performanțe profesionale la nivel național și internațional. Elevii cunosc că anume din 2009 liceul nostru poartă numele consăteanului Emil Nicula, personalitate marcantă, actor, dramaturg și poet. Operele Dumnealui sunt studiate cu plăcere de către elevi. Pe lângă orele predate, profesorii noștri însoțesc numaidecât elevii la Muzeul de Istorie și Etnografie din localitate, edificiul căruia are peste un secol, la Muzeul sub cerul liber dedicat Deportaților, la Casa Țărănească. Elevii învață că patria este, în primul rând, locul unde te naști, satul unde faci primii pași în viață. Avem și o carte despre satul nostru – Mereni. Monografia unui sat răzeșesc, autor Veceslav Stavilă. 

Este o datorie de onoare pentru noi, profesorii, să îndemnăm elevii să cunoască ceea ce ne este aproape și drag – istoria satului natal, istoria înaintașilor noștri care ne-a transmis din adâncuri de secole actuala moștenire spirituală.

- Dumneavoastră sunteți și unul dintre prietenii devotați ai revistei noastre. La Mereni, NATURA are foarte mulți abonați. Cum am putea noi - redacția, profesorii, dar și elevii - să ne conjugăm mai bine eforturile pentru a promova dragostea față de mediul care ne înconjoară, dar și față de ceea ce constituie spiritul nostru național?

- La început, eram doar o cititoare fidelă a revistei NATURA. Cu timpul, am îndrăgit-o atât de mult, încât am început s-o propun și apropiaților mei. De mai multe ori am fost în topul abonărilor colective la NATURA, am fost apoi onorată să devin laureata acestei publicații pentru promovarea ei. Datorită acestui fapt, am îmbogățit biblioteca liceului cu colecția lui Jules Verne, colecția National Geographic, Marea Enciclopedie Britanică în 16 volume ș.a. Elevii au beneficiat de întâlniri de suflet cu colaboratori și prieteni ai revistei - Alecu Reniță, Lilia Curchi, Eugen Statnic, Vasile Șoimaru ș.a. Chiar și zilele trecute am intrat prin sediul redacției, unde am ridicat alte premii pentru discipolii mei.

Revista NATURA în ospeție la Liceul „Emil Nicula” din Mereni. 

Totuși, consider că dragostea față de mediu începe cu cei șapte ani de acasă, care sunt foarte importanți pentru fiecare. Acolo, în familie, ia naștere și spiritul nostru național. La școală, acesta poate fi doar dezvoltat. De aceea cred că NATURA ar trebui să ajungă în fiecare familie, mai întâi. Apreciem ceea ce faceți pentru noi, cititorii. Sunteți o revistă de suflet care vine lunar în casele noastre și ne face să privim cu optimism în viitor. Ar fi bine să ne susținem unii pe alții și să ne unim eforturile, ca, împreună, să mergem mai încrezători spre atingerea scopurilor noastre comune.

Elevii noștri participă la diferite evenimente cu caracter ecologic. Dintre ele menționez toate edițiile la „Hai, Moldova!”, „Hai, Mereni!”, „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, „Festivalul râului Bâc” (locul 2 la nivel național, 2013), „Ziua Pământului”, „Ora Planetei”, „Ziua Mondială a Apei” ș. a.

În anii 2007-2016 am coordonat proiectele discipolilor mei pentru concursul național/internațional „Energia și mediul de trai” în cadrul proiectului SPARE. Datorită acestui proiect, elevii Andrei Lungu și Daniela Postica au participat la un training ecologic în Armenia, iar Olga Frimu - la o tabără ecologică de vară „Clima, energia și mediul înconjurător”, care a avut loc în Kazahstan în anul 2015. 

Mai bine de 10 ani am colaborat fructuos cu Centrul Republican „Gutta-Club”. Am coordonat participarea elevilor mei la mai multe ediții ale Conferinței republicane „Secolul XXI: natura, cultura și viitorul omenirii”.

De-a lungul anilor participăm la concursul național „Fii un artist al Dunării”. Împreună cu elevii am făcut o vizită de studiu la stația de sortare „ABS Recycling” din Chișinău, unde am discutat problema deșeurilor și gestionarea acestora. Menționasem deja că în 2019 am participat în cadrul Campaniei naționale de colectare a deșeurilor electronice și am ocupat locul doi între cele 78 de instituții participante. Am colectat două tone de deșeuri electronice, iar premiul a fost o livadă de aluni plantată în curtea liceului nostru. Noi periodic organizăm acțiuni de salubrizare a parcului din centrul satului și a terenului adiacent liceului.

Profesoarea Maia Zlotea și elevele care au câștigat premii la concursul „Fii un Artist al Dunării”, ediția 2021. Fotografie din arhiva personală.

- Doamnă Zlotea, dacă ați avea ocazia să vă întâlniți azi cu ministrul Educației, despre ce i-ați vorbi, în primul rând, ca, întorcându-vă la școala din Mereni, colegii-profesori să vă întâmpine cu aplauze?

- De fiecare dată atunci când în fruntea ministerului nostru este numită o nouă persoană, trăim noi speranțe și așteptăm ca ele să devină realitate. Dacă aș intra azi la ministrul Educației, i-aș spune, în primul rând, despre situația dramatică în care s-au pomenit profesorii, mai ales cei din zonele rurale. Cu regret, profesorul și-a pierdut statutul de cândva, iar nevoia de bani îl face să fie mereu în goană după cât mai multe ore. Ne rotim ca într-un cerc vicios. La sate, calitatea procesului educațional în școală este afectată și de faptul că, pentru a-și întreține familia, profesorul se transformă în robul pământului și al animalelor pe care le are pe lângă casă. Dar știu că și profesorii de la oraș sunt în căutarea unor munci suplimentare atunci când au puține ore. Dar nu numai școala este de vină pentru ceea ce se întâmplă în educația tinerelor generații, care manifestă tot mai frecvent o atitudine consumistă față de tot și de toate. Pentru a repara aceste fisuri periculoase, trebuie să deschidem noi porți de comunicare cu tânăra generație, să ne conectăm la schimbările din societate, din sistem, din localitate.

Ei, dar de aplaudat, colegii ar face-o doar dacă ar vedea că, odată cu mine, în liceul din Mereni, Anenii Noi intră și ministrul Educației, căci au ce-i spune și au ce să-i arate... 

A intervievat Gheorghe BUDEANU
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 357

Susține Natura.md: Devino Patron!