Magna cum laude pentru pianistul Pavel Savciuc

După ce am cunoscut şi admirat talentul, munca pe care o depune pentru determinarea harului său, dragostea pentru muzică, cred că tânărul pianist Pavel Savciuc are toate şansele ca scena să-i fie o a doua casă.

Magna cum laude pentru pianistul Pavel Savciuc
Tânărul pianist Pavel Savciuc. Foto: arhiva personală

S-a născut într-o familie evlavioasă - tatăl, un preot consacrat, Valeriu Savciuc, şi mama, preoteasa Rodica, cea cu voce de aur, i-au dat pe lângă viaţă şi mult talent. Împrejurările l-au determinat să înveţe la Colegiul de Arte din Transnistria (Institutul de Arte „Anton Rubinştein”). Astfel, fratele mai mare al celorlalţi şapte din familia Savciuc a plecat de dragul muzicii de acasă, acolo unde să poată studia muzica intens cu profesori buni.

Cântă de mic, iar pianul îl studiază de la unsprezece ani. A învăţat în paralel şi vioara, dar pianul este instrumentul pe care îl stăpâneşte şi în faţa căruia se aşază în timpul diverselor concursuri la care participă. Îşi aminteşte de primii paşi în muzică, de profesorii, datorită cărora a îndrăgit muzica, de părinţii care îl susţin, de fraţii săi, care la fel cântă la diferite instrumente, şi, visează, cine ştie, poate la o reuniune a talentelor Savciuc într-un brand muzical. Aceste amintiri, Pavel le aranjează într-o singură vocaliză: „Primul profesor este doamna Nina Ilieş, o profesoară demnă de toată lauda, care mereu mă îndruma şi mă mai îndrumă chiar şi acum, şi se bucură de succesele mele. Muzica este pasiunea mea, m-am îndrăgostit de ea, bineînţeles nu deodată, dar pofta vine mâncând. Părinţii mei sunt un sprijin şi mă încurajează în tot ce fac”.

Încurajat şi susţinut, răsplătind acestea prin muncă, precum titanii în muzică o pot face, Pavel Savciuc zilnic exersează câte şase ore, dar nu e tot timpul posibil, spune el cu o modestie ieşită din comun, pentru că mai are nevoie de pregătire şi pentru alte discipline, în weekend însă exersează şi opt ore, uneori şi mai mult. Pentru un concurs se pregăteşte cam două luni. Cizelează fiecare tact, pentru că ştie că la concurs participă cine vrea, dar iese cine poate. Enumeră, cu aceeaşi modestie, diplomele câştigate, iar bucuria o ascunde în spatele emoţiilor, strânse la mai multe concursuri: Locul IV la Concursul Internaţional de Interpretare la pian „Dan Cumpănă”, Bucureşti; Locul II la Festivalul-Concurs Internaţional în Polonia ,,Intershow”; Diplomă de mulţumire la Festivalul muzicii ruse în Chişinău; Locul II şi Diplomă de participare în cadrul concursurilor interne din colegiul în care învaţă; Locul III la un alt concurs pentru pian din România; Locul II la Festivalul-concurs din Chişinău ,,Steaua Crăciunului” şi la Concertul de gală care a urmat etc.

Tânărul pianist Pavel Savciuc vede muzica ca pe o viitoare meserie, de aceea astăzi are mai puţin timp pentru distracţii. Dar atunci când trece degetele sale subţiri şi lungi ca prin părul mătăsos al unei copile, e ca şi cum iubirea ar bate în două inimi gemene.

Silvia Strătilă, ianuarie 2020, revista NATURA