În Moldova, regiunile şi toamnele...

În Moldova, regiunile şi toamnele...

Aș fi vrut să vin cu impresii despre cel mai mare eveniment dedicat vinului moldovenesc, însă nu în acest an. Din cauza pandemiei, la începutul lui octombrie, Ziua Vinului în Moldova a fost sărbătorită altfel - mai mult online. De asemenea, unele crame și-au deschis ușile pentru vizitatori respectând normele de igienă și distanțare fără a crea un disconfort. Abia aștept să trecem cu toții sănătoși peste acest necaz mondial. Mi s-a făcut dor de Moldova, de toamnele frumoase și pline cu oameni din toate colțurile lumii. Dacă tot nu vă pot descrie aromele acestei toamne și farmecul ei, fiind departe de ea, am să încerc să vă povestesc despre ceea ce face vinul moldovenesc atât de grozav și celebru. Mai exact, voi descrie regiunile vinicole din mica republică de peste Prut.

Cum influențează fiecare regiune asupra calității vinului? La prima vedere, răspunsul pare simplu, însă e mult mai complex decât credem. Ne vom limita în a evidenția rolul terroir-ului (clima, temperaturile, solul, altitudinea, implicarea umană), a microclimatului existent asupra plantei de viță de vie. Dacă aceste condiții sunt perfecte pentru vie, atunci și rezultatul va fi pe măsură. Nu degeaba se spune că un vin de calitate reflectă un anumit terroir. Mai pe înțelesul tuturor, orice vin ne indică locul nașterii sale. Din acest punct de vedere, Republica Moldova este o norocoasă. Toate cele patru regiuni vinicole au un specific aparte, potrivite atât pentru plantarea de soiuri europene, locale, cât și pentru plantarea de soiuri de masă. Așadar, care sunt aceste regiuni viticole?

Regiunea Codru – aceasta ocupă partea centrală a republicii și este cea mai mare regiune cu peste 55.000 de ha de viță de vie. Personal, ori de câte ori am avut ocazia să ajung aproape de zona Codrii Moldovei, mai ales toamna, rămâneam fascinată de culorile aurii și ruginii care acopereau asemenea unui voal solul rece și cenușiu. Deseori, evadam prin pădurile de stejar, pentru o doză de zen cu parfum de toamnă. Numai frunzele care mi se așterneau la picioare străpungeau liniștea cu o vibrație în jurul meu, în rest, natură! Dar să revenim la vin... Regiunea Codru are un relief destul de complicat, pe alocuri stâncos, cu altitudini ce pot ajunge până la 400 m. O climă prietenoasă ce poate oferi viței de vie căldură și umiditatea potrivită. Podgoriile din această regiune se bucură de soluri ce permit cultivarea de soiuri roșii cu caracter, intense și pline, cum ar fi Cabernet Sauvignon, Merlot, Rara Neagră și Feteasca Neagră. Mai mult, pe solurile cenușii se poate cultiva și soiul Aligoté din care se pot crea vinuri ce pot convinge orice pretențios. Tot în această regiune, în văile marilor râuri, apar la suprafață structurile calcaroase care se extrag pentru a fi folosite în construcție. Acestea ocupă o bună parte a regiunii centrale. În linii generale, anume aici se găsesc cele mai multe cariere de calcar (Cricova, Chișinău, Piatra Albă, Mileștii Mici, Hârtopul Mare, Gura Bâcului, etc). De aceea, foarte mulți producători aleg să-și planteze viile pe solurile calcaroase pentru a produce spumante de calitate, vinuri albe fantastice și roșii suave, inclusiv materie primă pentru producerea distilatelor. Pe solurile cu un anume procent de calcar se dezvoltă soiuri precum: Traminer, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Rkațiteli, etc. Adesea, vinurile albe din această regiune sunt definite de tușe minerale, pline de prospețime.

Dacă ajungem în partea de sud a Moldovei, de știut că aceasta cuprinde regiunea Valul lui Traian și Ștefan Vodă. Pe ambele le-am descoperit în vara-toamna lui 2016. Au fost momente de neuitat, cu experiențe care m-au ajutat să mă dezvolt ca jurnalist în domeniul vinului. Așadar, regiunea Valul lui Traian se află în partea de sud-vest a Moldovei, în apropierea Prutului. În partea de nord-vest vom întâlni Dealurile Tigheciului cu cele mai înalte culmi din această regiune (altitudine de 301 m). De-a lungul drumului vezi cât cuprinzi cu ochiul dealuri și păduri care rămân înghițite de orizont, dând prioritate văilor pline cu vii. O regiune caldă cu dimineți de vară răcoroase. Așadar, regiunea Valul lui Traian face parte din Câmpia Moldovei de Sud și reprezintă, în mare parte, o câmpie deluroasă, cu versanți lungi. Caracterul definitoriu al acestei zone este silvostepa. Podgoriile se întind pe o suprafață de peste 43.000 ha de viță de vie. Regiune destul de fierbinte, cu precipitații puține, unde domină mai cu seamă solurile cu structuri medii și ușoare, ceea ce presupune că aici se pot planta soiuri rezistente la căldură, care preferă solurile ușoare. De reținut că, pe culmile Dealurile Tigheciului se pot planta struguri pentru producerea de spumante ușoare, fine, iar pe platourile calde – soiurile albe cu structură lejeră, dar bine
definite, proaspete. 

La câteva zile după ce vizitasem aproape toate cramele și unele podgorii din regiunea Valul lui Traian, mi-am propus să ajung în partea de sud-est a țării, la cea mai faimoasă regiune viticolă – Ștefan Vodă. Aici admiram peisaje dominate de culori de verde plin, galben și auriu. De-a lungul acestui brâu sudic sunt înșirate livezi de piersici aromați. Irezistibil! Recunosc, aici am simțit o mică diferență în ceea ce privește temperaturile din timpul verii. Chiar dacă aerul cald și soarele îmi dădeau mari bătăi de cap, totuși, cu cât m-am îndreptat spre sudul regiunii, aproape de Olănești, Purcari, Crocmaz, Tudora, cu atât umiditatea se făcea tot mai simțită. Să nu uităm că această regiune este alintată nu numai de aerul răcoros oferit de Nistru, dar și de brizele venite dinspre Marea Neagră (Limanul Nistrului), tocmai bune pentru toate soiurile. Aici viile se întind pe o suprafață de peste 10.000 de ha., iar condițiile climatice, solurile cu cernoziom obișnuit și carbonatic, precum și alți factori contribuie la un mediu ideal pentru dezvoltarea viței de vie. 

În ceea ce privește regiunea Bălți, personal nu am ajuns pe acolo. Din câte știu, aici se dezvoltă producătorii de distilate sau cei care cultivă struguri de masă pentru consumul curent. Terroir-ul din partea de nord a Moldovei nu permite dezvoltarea soiurilor din care să se poată produce vinuri de înaltă calitate. Condițiile climatice, temperaturile scăzute, căldura insuficientă, umiditatea excesivă din aer și sol, inclusiv solurile umede și reci, împiedică dezvoltarea completă a recoltei și nu permit acumularea suficientă a zahărului în bobițe, atât de necesar pentru formarea alcoolului. Însă, s-ar putea ca pe viitor, peste vreo 50 de ani, din cauza încălzirii globale și a temperaturilor extreme, zona de nord să reprezinte o perspectivă pentru cultivarea viței de vie.

În concluzie, momentan Moldova are un potențial uriaș în producerea de vinuri de calitate, pentru că natura a fost de partea ei. Rămâne ca talentul dimpreună cu munca producătorilor și a enologilor să pună în evidență caracterul fiecărei regiuni în parte prin vinurile pe care le creează cu multă dăruire. Și nu uitați, toamnele în Moldova sunt memorabile!

 

Diana MORARU
Jurnalist, blogger www.vinlavin.ro

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 344