Incinerarea anvelopelor: între „singura soluție” și „o inițiativă negândită”
Modificarea legislației de mediu prin care s-a anulat, printr-un proiect votat în prima lectură, interdicția de a fi incinerate anvelopele uzate în Republica Moldova a provocat un nou val de discuții aprinse în societate. Pe de o parte, autoritățile aduc argumente în favoarea incinerării ca soluție optimă pentru gestionarea deșeurilor periculoase, pe de altă parte, activiști de mediu și reprezentanți ai autorităților publice locale se pronunță împotrivă, făcând trimitere la gazele nocive care sunt emanate în mediu în urma arderii anvelopelor.
„Un act de iresponsabilitate legislativă”
Președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță, susține că este împotriva acestei modificări, fiindcă metoda incinerării este una învechită, iar statele dezvoltate renunță treptat
la aceasta. Potrivit lui, și Republica Moldova „ar trebui să promoveze conceptele cele mai moderne pe care le lansează Uniunea Europeană și să se renunțe definitiv la trecutul sovietic, la
modelele perimate din acea perioadă”.
„Din 2030, UE trece la economia circulară, un model de economie care nu generează deșeuri, decât într-o proporție foarte mică. A perpetua în secolul 21 modelele de incinerare este foarte riscant și total depășit. Eu am fost, sunt și voi rămâne adeptul diminuării la maximum a deșeurilor prin ceea ce înseamnă linii tehnologice non-poluante, linii tehnologice de ultimă generație, axate pe conceptul de economie circulară. Astfel, cred că se va schimba spre bine imaginea Republicii Moldova, o să avem localități curate și o republică care o să arate cu totul altfel decât arată acum”, a declarat Alecu Reniță pentru Ecopresa.md.
În opinia lui, statele civilizate renunță la incinerare pentru că arderea deșeurilor creează probleme, iar cea mai gravă este legată de poluarea atmosferei și degradarea sănătății unei sau altei comunități. „Există un mare risc și e un act de iresponsabilitate legislativă să permiți incinerarea deșeurilor, fără să ai o rețea națională de monitorizare a calității aerului. Astăzi avem doar câteva stații locale, la Chișinău și Bălți. Moldovenii suferă de diferite boli, fără să cunoască originea lor, iar aerul poluat generează un lanț lung de maladii. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în fiecare an mor în urma bolilor respiratorii cauzate de calitatea aerului, peste 7 milioane de oameni sau 12% din numărul total de decese la nivel global. Parlamentul are obligația constituțională (art.37) să ceară de la Guvern implementarea unui sistem național automatizat, modern, care să ofere cetățenilor tabloul real pe fiecare oraș și regiune a calității aerului în Republica Moldova. Înainte de a vota incinerarea deșeurilor, deputații s-au gândit la sănătatea oamenilor din regiunea unde vor fi arse cauciucurile? Ce va fi cu aerul din arealul Râbnița-Rezina? Care va fi calitatea lui? Care va fi impactul asupra sănătății comunităților locale? Ce zic oamenii de la Mateuți și Păpăuți până la Rezina și Șoldănești? Chiar îmi vine greu să înțeleg al e cui interese promovează actualul Parlament, dând undă verde unei inițiative legislative negândite”— menționează președintele Mișcării Ecologiste.
Stația de monitorizare de la Mateuți nu mai funcționează
Referindu-se la perioada când a fost permisă, în mod experimental, incinerarea anvelopelor la uzina de ciment „Lafarge” în raionul Rezina, Alecu Reniță susține că nu a găsit niciun studiu făcut de medici și ecologi, care ar fi arătat calitatea aerului. „La Rezina a fost un proiect de testare în baza derogării de la lege. Nu cunosc să fi fost făcute publice rezultatele testului de câțiva ani de incinerare și nici opinia locuitorilor din regiune. Neavând stații de monitorizare a aerului în toată republica, e ciudat să inițiezi un asemenea test. Noi solicităm de la instituțiile statului să prezinte rezultatele eventualului studiu, dacă el există, și să stopeze incinerările deșeurilor”, a accentuat Alecu Reniță.
Singura stație de monitorizare din regiune, cea de la Mateuți, nu mai lucrează din 2019 și nu se știe când va fi repornită. Informația a fost confirmată pentru Ecopresa de Marina Lungu, șefa Laboratorului de Mediu, cu mențiunea că Agenția de Mediu caută piese pentrua repara stația.
Satul Mateuți. Foto: Alecu Reniță
Filtrele nu opresc noxele gazoase
Valeriu Rusu, directorul executiv al Asociației Obștești „ADR-Habitat”, locuitor al orașului Rezina, consideră că la Rezina categoric nu poate fi efectuată incinerarea anvelopelor pentru că distanța mică între localități nu permite acest lucru. Potrivit lui, legislația europeană spune că incinerarea anvelopelor se poate efectua nu mai aproape de 45 km de localități. O soluție ar fi, în opinia lui Valeriu Rusu, transportarea anvelopelor uzate la niște depozite special amenajate după standarde de siguranță și de protecție a mediului ambiant.
În opinia lui, incinerarea anvelopelor prezintă un pericol nu numai pentru populație, dar și pentru biodiversitate, fiindcă în urma arderii, chiar dacă există filtre, se degajă unele noxe, cum ar fi sulf, dioxid de azot etc. „Filtrele opresc numai resturile solide, dar noxele gazoase nu pot fi oprite de niciun filtru”, susține directorul „ADR-Habitat”. Totodată, alți reprezentanți ai societății civile consideră că dacă se vor respecta toate condițiile necesare și standardele de protecție a mediului, atunci incinerarea anvelopelor nu este o problemă. Tatiana Echim, reprezentantă a Asociației „EcoContact”, susține că acesta este un proces destul de firesc, dar care presupune un control foarte riguros al emisiilor, cu respectarea tuturor tehnologiilor. Totodată, înainte să fie emisă autorizația, trebuie să existe regulamentul privind incinerarea și coincinerarea. „Noi am salutat excluderea din proiectul curent a interdicției incinerării anvelopelor, dar pe noi ne întristează faptul că legea merge înaintea cadrului normativ. Vrem să vedem acel regulament privind incinerarea și coincinerarea aprobat, regulamentul privind anvelopele uzate, care creează mecanismul de implementare. Numai modificarea în lege nu este suficientă”, a conchis reprezentanta „EcoContact”.
În opinia Tatianei Echim, incinerarea anvelopelor este o soluție mai bună decât stocarea acestora, așa cum se face acum. Sunt doar câteva companii care se ocupă de un anumit tip de reciclare a anvelopelor, dar cantitatea de anvelope adunate și reciclate este extrem de mică. „Una din soluții este tratarea prin coincinerare”
Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, susține în totalitate inițiativa de a incinera anvelopele uzate. Potrivit ei, în R. Moldova există stocuri imense de deșeuri de toate tipurile, care emană gaze cu efect de seră în atmosferă numai prin simplul fapt că sunt depozitate la gunoiște, iar anvelopele sunt și ele o sursă de poluare a mediului. În opinia ei, trebuie folosită fiecare posibilitate de utilizare a deșeurilor pentru că depozitarea lor este cea mai proastă soluție. Pe teritoriul R. Moldova sunt înregistrate peste un milion de autovehicule - de la mașini mici până la autocare, troleibuze, microbuze, tractoare, camioane ș.a., dar nu pentru toate tipurile de anvelope sunt posibilități de reciclare. „Una din soluții este tratarea prin coincinerarea”, a menționat ministra Cantaragiu, într-un interviu pentru Ecopresa. Potrivit ei, anvelopele uzate au valoare calorică, constituie o bună sursă de energie și trebuie să fie utilizată această posibilitate pentru a reduce din deșeuri. În contextul temerii exprimate și anterior de unii reprezentanți din societatea civilă, ministra Mediului spune că e generată de lipsa încrederii în instituțiile statului, fapt pe care îl înțelege. „Temerea pe care o invocă societatea civilă, anumiți oameni mai bine zis, e că nu aveau încredere în instituțiile statului că își vor exercita atribuțiile, având în vedere gradul de coruptibilitate enormă în țara noastră. Acum (n.r.) e rolul nostru să ne asigurăm ca instituțiile să fie funcționale, pentru asta am venit aici”, a spus Iuliana Cantaragiu.
Deși în legea aprobată în prima lectură nu este menționată vreo localitate în care ar avea loc coincinerarea anvelopelor, valorificarea termică a acestui tip de deșeu are loc, de regulă, la fabricile de ciment. Pentru a răspunde temerilor cetățenilor de la Rezina, inițial, deputații din Comisia mediu și dezvoltare regională a Parlamentului R. Moldova au declarat că vor merge la discuții la Rezina. Pe ultima sută de metri, însă, au decis să nu mai iasă în teren. Astfel, la 18 ianuarie 2022, reprezentanții autorităților locale din Rezina au fost invitați la Chișinău, la o ședință a Comisiei, unde au participat ministra Mediului și mai mulți deputați.
Uzina de ciment „Lafarge”.
Și fără arderea anvelopelor, mediul este foarte poluat
În cadrul ședinței, consilierii raionali și locali din Rezina s-au pronunțat categoric împotriva incinerării anvelopelor la uzina de ciment „Lafarge”. Potrivit lor, și așa, fără arderea anvelopelor, mediul este foarte poluat de pe urma activității uzinei, iar filtrele care ar fi trebuit să curețe emisiile, par să nu funcționeze. Ei au spus că situația este mai gravă pe timpul nopții, când, în apropierea uzinei, se simte un miros specific puternic. Consilierii au invitat reprezentanții Ministerului Mediului, Agenției de Mediu și parlamentarii să meargă în teritoriu să vorbească cu populația băștinașă, inclusiv să vină și noaptea, când are loc o poluare vizibilă. „Specialiștii, deputații, trebuie să vină în teritoriu, luăm medicii cu noi. Lumea așteaptă. La Mateuți de patru ani nu lucrează stația de monitorizare. Noi nu trebuie să punem pe același cântar sănătatea populației cu costul investiției care ne-ar ajuta să soluționăm problema”, a accentuat repetat președintele consiliului raional Rezina, Valeriu Ciorici.
„Noi nu putem să demonstrăm și să venim aici cu studii și cu date concrete despre componența emisiilor pe care le vedem și le simțim în teritoriu. Datele statistice puțin pot să-i convingă pe cetățenii care trăiesc la doi kilometri de coșul de fum al uzinei și văd noaptea ce emisii ies. Noi am fost martori și am respirat emisiile din coșul de fum când a fost testată arderea cauciucurilor. Pentru noi este dureros faptul că simțim o neîncredere a autorităților față de spusele noastre, pe care noi nu le putem demonstra”, a menționat Angela Ursache, primara localității Mateuți, care se află la câțiva kilometri de uzina
de ciment „Lafarge”.
„Vă propunem prelucrarea mecanică a anvelopelor”
Totodată, consilierii orășenești din Rezina au prezentat un demers, prin care se pronunță împotriva incinerării anvelopelor la fabrica „Lafarge”. Potrivit lor, modificarea în legislație s-a făcut pripit și fără consultarea cetățenilor care locuiesc în zonă. „Eu astăzi văd aici o presiune din partea dumneavoastră asupra noastră, văd un lobbysm, și cred că ați încălcat Legea privind transparența în procesul decizional”, a menționat Petru Anghel, consilier orășenesc la Rezina. „Noi vă propunem prelucrarea mecanică a anvelopelor, să scoatem tot metalul din ele, să facem terenuri de joacă, să facem trotuare”, a adăugat un alt consilier de la Rezina.
Incinerarea anvelopelor este văzută ca una dintre cele mai accesibile metode de către deputatul PAS Viorel Barda, prezent la aceeași ședință. În opinia lui, prelucrarea mecanică a acestui tip de deșeu ar fi varianta ideală, doar că această metodă este foarte costisitoare și Republica Moldova nu își poate permite acest lucru. „Utilajele acelea (pentru prelucrarea mecanică - n.r.) foarte repede se uzează și cer o investiție permanentă. Care ar fi soluția acum pentru gestionarea acestor deșeuri periculoase, care deja sunt incinerate necontrolat?”, a întrebat deputatul Barda.
Pe 9 decembrie 2021, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul care vizează anularea interdicției de incinerare a anvelopelor. Modificările la Legea privind deșeurile se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate, ceea ce va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. De asemenea, va contribui la gestionarea acestora prin valorificare materială sau energetică, anunța legislativul. Atunci a fost modificată doar legea și nu exista un regulament care ar fi stipulat standardele și condițiile pe care ar trebui să le întrunească companiile care se vor ocupa de incinerarea și coincinerarea anvelopelor.
Declarații pentru anularea modificării legislative
La scurt timp, Partidul Verde Ecologist i-a adresat o scrisoare deschisă președintei Maia Sandu prin care i-a cerut să se implice în stoparea legiferării incinerării anvelopelor uzate. Reprezentanții formațiunii politice susțineau că incinerarea anvelopelor este un proces foarte dăunător pentru sănătatea oamenilor și pentru mediul înconjurător. Tot membri ai acestei formațiuni au protestat în fața Parlamentului pentru a cere anularea modificării legislative.
Ulterior, mai mulți consilieri ai Consiliului raional Rezina și-au exprimat dezacordul cu privire la proiectul de lege care permite arderea anvelopelor uzate. Aceștia au adresat o Declarație președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu și premierei Natalia Gavriliță prin care le-au cerut să retragă proiectul de pe agenda Parlamentului, iar specialiștii din cadrul ministerelor Mediului și Sănătății să se implice în evaluarea stării ecologice a aerului inspirat de cetățeni la ziua de astăzi, iar rezultatele obținute să fie făcute publice. Acum câteva zile, adică la o lună de la declarație, conducerea Consiliului raional Rezina a anunțat că este neglijată de autorii proiectului de Lege privind incinerarea și că cerințele exprimate prin Decizia Consiliului raional Rezina din 22 decembrie 2021 nu sunt acceptate.
Tot în luna ianuarie curent, Ministerul Mediului a înaintat spre consultări publice proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate. Proiectul prevede că producătorii de anvelope, care vor aduce în Republica Moldova cauciucuri noi sau uzate, vor trebui să se ocupe de colectarea și reciclarea acestora. De asemenea, persoanele fizice care dețin automobile și au anvelope uzate vor trebui să le predea agenților economici care se ocupă de colectarea sau reciclarea cauciucurilor.
Susține Natura.md: Devino Patron!