Toate cuvintele și expresiile de care habar nu aveai că există în limba română

natura.md Feb 24, 2024 01:03 272 0

Hai recunoaște acum: de câte ori nu ai făcut ochii mari de uimire când ai fost la țară și ți s-a băgat o expresie din aia, locală, pe care nu ai înțeles-o? Mie mi s-a întâmplat de multe ori chestia asta și m-am amuzat teribil când am auzit cum se spune prin Moldova sau Ardeal la unele lucruri pe care noi, ceilalți români, le știm sub cu totul altă denumire. Asta nu înseamnă că nu ne înțelegem între noi, ci pur și simplu că unele expresii au avut viața lor proprie, într-o anumită regiune istorică, indiferent cât de mult a evoluat limba română între timp.

Și ca să ajung la exemple concrete, probabil ai auzit deja că „harbuz" e pepenele verde în Moldova, în timp ce în Oltenia e „lubeniță". Și sigur ai mai auzit de „cucuruz", porumbul în Ardeal, și „zaibăr", un soi de viță de vie în Oltenia sau vinul făcut din acești struguri. „Zămos" este, desigur, pepenele galben în Moldova, iar pentru noroi avem „glod" în Moldova și „tină" în Ardeal.

Dacă vrei să mergi la furat de corcodușe, e bine să știi că în Moldova li se mai spune „curcudușe" sau „curcudele" (dacă-s nefăcute, sunt „gorgoaze"), în timp ce în Ardeal sunt „culducuțe" sau „colcotușe", iar în Muntenia de vest „coldușe" sau "toltușe".

Pe lângă astea, sunt însă și o grămadă de cuvinte mai puțin cunoscute, dar încă în uz în zonele din care provin, așa că, dacă ți-ai planificat următorul city break la Iași, Cluj, Craiova (mă rog, mai mult prin zonele rurale) sau undeva prin Bucovina, ți-am pregătit mai departe un foarte pe scurt glosar cu regionalisme.

Când faci o ciorbă în Moldova, nu uita de mirosuri

Te-ai dat vreodată cu dulapul? Nu, nu ăla în care-ți ții hainele. Dulap în Moldova se mai spune și la „scrânciob", adică leagăn. Dacă vrei să faci un borș sau o zeamă de-aia zdravănă, cum te-a învățat bunica, nu uita să-i pui și mirosuri cât cuprinde, mai exact condimente. Și dacă te trimite după un porcoi, vezi că s-ar putea să vorbească de un porcoi de fân, adică o grămadă de fân. Și racla nu e doar un sicriu, ci și o bucată din lanul de porumb.

Uite aici câteva expresii modovenești:

Bortă – gaură
Bulgărie – loc unde se cultivă zarzavaturi (în sudul Moldovei)
Chișiță – condeiul cu care se fac ouăle de Paște
Cicârâc – sucală, depănător
Culișer (sau mestecar) – făcăleț
Dumade – roșii (în sudul Moldovei)
Janghiță – piesă la căruță
Maia – drojdie
Mirosuri – condimente
Nucăriu – verde închis
Ogheal – plapumă
Perje – prune
Porcoi – grămadă de fân sau de paie
Raclă – o bucată din lanul de porumb
Scurmace – picioarele găinii.
În Bucovina, nu poți să mănânci nimic dacă nu ai cuhnie acasă

Dacă-i spui unui bucovinean că e din Moldova, s-ar putea să te ia la bătaie, așa că am trecut și eu regionalismele specifice acelei zone separat, unde se observă multe influențe germanice.

Bleah – vas din metal
Buiac – răsfățat
Cuhnie – bucătărie (folosit și în Republica Moldova)
Draniță – șindrilă (dar mai mare)
Faiton – căruță
Gealău – rândea
Pampuște – gogoși
Scrâjele – cartofi fripți pe plită
Șpelcă – ac de siguranță