Larga Veche
natura.md
Dec 21, 2023 09:11
902
1
Sat în raionul Cahul, comuna Larga Nouă. Atestat documentar în 1507. Coordonate geografice – 460 04'15'' lat. N, 280 14'30'' long. E. Altitudinea localității față de nivelul mării – 112m. Suprafața satului – 0,62 km2, perimetrul – 4,52 km. Suprafaţa totală a teritoriului – 7,6 km2. Gospodării individuale (2004) – 145. Populaţia – 396 loc. (2004), 454 loc. (2000), 520 loc. (2015). Structura etnică (2004): 98,99 % români, 0,76 % bulgari, 0,25 % ruși ș.a. Biserica Sf. Ierarh Nicolae (1800). Distanţe: 28 km până la Cahul, 148 km până la Chişinău. Staţie de cale ferată la Cahul (26 km).
Cadrul geografic. Satul e situat în sud-vestul zonei naturale Colinele Tigheciului, pe o vâlcea de stânga văii râuleţului Hălmagea. De jur împrejur meleaguri pitoreşti, câmpuri de semănături și plantaţii de vii şi livezi. Se întâlnesc și mici crânguri de pădure: Pădurea Împărătească, Rediul de pe Vale, Pădurea Baurciului, Pădurea Badicului. Zonă basarabeană cu dealuri destul de înalte: 193 m în parte de sud, 200 m în nord-vest și 206 m în sud-est. Valea satului se înfundă la răsărit între nişte văgăuni și hârtoape acoperite cu rediuri şi huceaguri de pădure. Între culmi de dealuri, pe văi mari şi mici, şi-au găsit locuri de aşezare satele din apropiere: Constantineşti, Badicul Moldovenesc, Baurci-Moldoveni, Larga Nouă.
Mențiuni documentare. În trecut, localităţii i s-a zis Larga Veche pentru că, într-adevăr, este un sat cu vechime de secole. A fost identificată cu satul „unde a fost casa lui Oană Lărjanu” din 1507. Sursele documentare de până la 1772 nu conţin informaţii despre Larga Veche. Recensămintele din anii 70 ai sec. al XVIII-lea indică pentru acest sat următoarele: în 1772 – Larga, sat în ţin. Greceni, cu 47 gospodării ţărăneşti, moşia aparţinând paharnicului Constantin Sturza; în 1774 – sat cu 104 case, 80 de lucrători de poştă, 15 birnici. Printre localnici sunt menţionaţi: Apostol Malairău, Grigore Fone, Ioniţă Ghione, Sămion Dandeş, Timofei Bârcă, Ilie Glăvan, Crăciun Pahole, Antohii Şerbul, Andronachi Păvălucă, Constantin Ciortan, Nistor Băltaga, Chiriac Tidvă, Sandu Colibă, Neculai Strâmbeiu, Ion Mânăscurtă, Gavril Cucul, Ştefan Purice, Gheorghiţă Ilisăi, Ştefan Macoveiul, Apostol Vicol, Constantin Murgociu, Gheorghe Crudul ş.a. Unii locuitori sunt înregistraţi doar cu numele lor de botez şi o denumire a funcţiei, a ocupaţiei sau a meseriei practicate: Petco vornic, Sămion vătăman, Sandul cioban, Sămion beşliu, Vasile cojocar, Gavriliţă dogar, Neculai dascăl, Constantin chihaie, Ştefan bejenar. Aceştia fie că erau mai bine cunoscuţi în comunitate prin funcţiile sau îndeletnicirile lor, fie că nu reuşiseră încă să obţină oficial numele lor de familie.
Recensământul din 1817 ne furnizează următoarele informaţii: Larga, sat în ţin. Greceni, ocolul Prutului, 109 gospodării, moşia fiind a spătarului Constantin Sturza, având 900 fălci de pământ, dintre care 250 fălci de pădure, 80 fălci sub vatra satului, 70 fălci de vie. În 1878 în satul Larga din jud. Ismail erau 44 de case, cu 241 locuitori, moşia constând din 2004 desetine şi 1044 prăjini de pământ. Localnicii posedau 38 de cai, 347 de vite cornute mari, 415 oi, 4 mori, 3 prisăci, vii şi livezi.
Sursele documentare din sec. al XX-lea ne informează precum urmează: 1904. Larga, sat în jud. Ismail, aşezat într-un hârtop din stânga văii Hălmagea, 197 de case, 1503 locuitori, biserică, 3 mori, vii și grădini, 210 cai, 517 vite, 200 de oi.; 1918. Larga Veche, sat în jud. Cahul, 176 de locuitori au fost împroprietăriţi cu 963 ha de pământ la reforma agrară din 1918-1924.; 1930. Larga Veche, sat în jud. Cahul, plasa Ioan-Voievod, 641 locuitori, dintre care 627 de români, 12 bulgari și 2 ruşi; 1937. Larga Veche, reşedinţă de comună în jud. Cahul, având în componenţa sa satele Larga Nouă şi Gura Lărgii, cu o populaţie de 1340 de locuitori, 3 şcoli primare, Banca populară „Muncitorul”, Agenţia de percepţie fiscală, Asociaţia de păşunat „Furnicarul”, o fermă agricolă, 6 prăvălii, târg de mărfuri săptămânal; 1959. Larga Veche, sat în jud. Cahul, com. Larga Nouă, 490 loc. în 1959 şi 498 loc. în 1970; 1979. Populaţia satului: 434 loc. în 1979 şi 453 loc. în 1989.
Obiective edilitare, economice, sociale, culturale. Conform ,,Dicționarului statistic” din 1994: 142 gospodării individuale, 135 de case, 530 de locuitori, dintre care 526 români, 3 bulgari, 1 rus; gospodăria agricolă colectivă ,,Larga”, 660 ha de pământ în sectorul obștesc (510 ha arabil, 146 ha vii, 10 ha livezi) și 57 ha terenuri agricole în sectorul individual; fond locativ – 6500 m2; instalații de alimentare cu gaz lichefiat – 132, fântâni – 31, drumuri – 8 km, dintre care 4 cu acoperământ rigid; instituții de învățământ și culturale cu sediul în comuna Larga Nouă, magazine, cantină. Agenţi economici: mici întreprinderi industriale şi comerciale, unităţi de prestări servicii, gospodării ţărăneşti individuale.
Onomastica. Numele comun al locuitorilor: lărgean, lărgeană (lărgeancă); lărgeni, lărgene (lărgence). Satul a fost denumit după râul Larga, în preajma căruia este situată localitatea. Numele râului apare menţionat în documente la 1469. Localitatea s-a numit în trecut Larga, apoi, după întemeierea cătunului Larga 2, adică Larga Nouă, în 1906-1912, a fost redenumit, conform realităţii istorice - Larga Veche.
Nume de locuri din hotarul satului: Budăiul, Ghizuniile, Hălmagea, Hârtopul lui Iosup, Lunga, Moara lui Pătrachi, Năsâchişul, Pădurea Împărătească, Poiana, Prisaca, Rădiul, Valea Bisericii. Nume de familie frecvente în localitate: Bălan, Băltaga, Boișteanu, Bostan, Carp, Cazacu, Ciuparu, Ciobănică, Ciortan, Colibă, Costeleanu, Crudu, Damaschin, Dandeş, Enache, Florea, Focșa, Fone, Ghionea, Glăvan, Gociu, Jitcu, Lăpuşneanu, Lungu, Lupoaie, Machedon, Manole, Mălairău, Mocanu, Murgociu, Negru, Neniţă, Pahole, Păvălucă, Popleaucă, Scurtu, Soroceanu, Stanev, Stoianov, Stratu, Strohoteanu, Şerbul, Tănase, Tănăsoiu, Tidvă, Tiron, Titicu, Todos, Vătavu, Velcev, Vicol.
Monumente istorice. Situri arheologice, vetre de așezări umane din epocile antice și medievale. Vestigii de cultură materială autohtonă, romanică și veche românească. În apropierea satului se află monumentul ridicat în memoria biruinţei asupra turcilor în bătălia de pe râul Larga din 7 iulie 1770. Monument de cult: Biserica Sfântul Ierarh Nicolae (1800).
Autor: Anatol EREMIA,
Articol publicat în revista NATURA, nr. 382
Susține Natura.md: Devino Patron!
