Vorniceni

Sat, reședință de comună în raionul Strășeni.

Este situat la nord-vest de orașul Strășeni, pe valea râului Bucovăț, afluent de dreapta al Bâcului.

Atestat documentar în anul 1420.

Coordonate geografice: 47°09’18’’N, 28°25’27’’E.

Altitudinea localității față de nivelul mării – 108 m.

Suprafaţa satului – 2, 50 km², cu perimetrul de 8, 61 km.

Gospodării individuale – 1528 (2004).

Populaţia – 5220 loc. (2004), 4067 loc. (2014).

Structura etnică (2004): 97, 93 % români, 0, 73 % ucraineni, 0, 22 % ruși, 0, 17% bulgari ș.a.

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1904).

Distanţe: 18 km până la Strășeni, 42 km până la Chișinău.

Staţie de cale ferată la Bucovăț (6 km) și Chișinău (44 km).

Mențiuni documentare. Hrisoavele domnești atestă mai multe sate vechi cu acest nume:

• Vorniceni, sat pe Bucovăț, dăruit lui Vană vornic;
• Vorniceni, sat în țin. Suceava (sec. XV);
• Vorniceni, sat lângă Ciurilești, jud. Vaslui;
• Vorniceni, seliște pe Cubolta, lângă Albotenii din țin. Soroca, întărită soției lui Albotă mare vornic;
• Vorniceni, sat pe Lăpușna, lângă satul Negrea de astăzi (rn. Hâncești);
• Vorniceni, sat sub Dumbrava Înaltă, jud. Botoșani, întărit fiilor lui Ivan vornic (sec. XVI);
• Vorniceni, sat pe Prut în țin. Vaslui;
• Vorniceni, sat în țin. Hotin, dăruit de domn lui Andrei, logofăt și pârcălab de Neamț (sec. XVII-XVIII) ș.a.

Peisaj de lângă satul Vorniceni. Foto: Gheorghe Țîcu

Vornicenii de pe Bucovăț este, deci, unul dintre cele mai vechi sate din Moldova, aparținând cândva vornicului Vană (Oană). În documentul de primă atestare documentară a satului, din 25 aprilie 1420, emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun, se menționează: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că această adevarată slugă a noastră și credincios boier, pan Oană vornic, a slujit mai înainte sfântrăposaților noștri înaintași cu dreaptă și credincioasă slujbă, iar astăzi ne slujește nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. De aceea, noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră, în Moldova, satele anume Corneștii și Miclăușenii și Lozova și Săcărenii și Vornicenii și Dumeștii și Țigăneștii și Lavreștii și Sadova și Homiceștii. Toate acestea să-i fie de la noi uric, cu tot venitul lor, lui și copiilor lui, și nepoților lui, și strănepoților lui, și răstrănepoților lui și întregului lui neam, cine se va alege cel mai apropiat, neclinit niciodată, în vecii vecilor”.

Prin actul de danie din 1560, Alexandru Lăpușneanu donează părți din moșia Vornicenilor mănăstirii Căpriana. Întru sporirea avuției acestei mănăstiri, în 1604, a făcut donații de pământuri și domnitorul Simion Movilă. Sunt și alte pagini din istoria veche a localității. Bogate în informații sunt sursele documentare din sec. XVIII-XIX. Conform catagrafiei din anii 1772-1774, în satul Vorniceni din țin. Orhei, acolul Bucovățului, erau 35 de case cu 35 capi de familie, dintre care 29 sunt arătați drept scutiți (de plata birurilor) ai mănăstirii Căpriana. Toți aceștia sunt înregistrați cu numele pe care le purtau atunci: Ichim fiul lui Grigori, Ioniță a Truhinii, Gheorghe Matei, Andronic Nani, Leonte a Cununii, Vasile Cursăi, Vasile blănar, Mihălache fiul lui Toader, Grigore fratele lui Toader, Constantin vier, Mihăilă fiul lui Grigore, Ștefan Țurcanu, Irimie fiul lui Andreiu, Vasile Lățescu, Gavril butnar, Simion Andrei, Sandu Luchian, Iftode butnar, Hariton cobzar, Ioniță Drăgan, Arhire a Ursoaiei, Ion Andrei, Prohir al pușcașului, Onofrei butnar, Ichim Mitul, Ion Stan ș.a.

Onomastica. Denumirea localității reprezintă la origine derivatul cu suf. -eni al vechiului termen românesc vornic, vornicenii însemnând inițial ,,oameni trăitori pe moșia (în satul) vornicului”. În cazul nostru acest vornic a fost Oană vornic, care a beneficiat de donația lui Alexandru cel Bun în 1420. Pe vremuri vornicul era mare dregător în sfatul domnesc, cu atribuții militare și judecătorești. În calitatea sa de conducător al curții domnești, vornicul comanda oastea în timp de război, în lipsa domnitorului. În documentele vechi termenul și respectiv toponimul apar notate cu formele dvornic și Dvorniceni, acestea reproducând etimonul slavon dvor ,,curte”, avându-se în vedere ,,curtea domnească”.

Centrul satului Vorniceni.

Numele comun al locuitorilor: vornicenean, vorniceneană (vorniceneancă); vorniceneni, vornicenene (vornicenence).

Nume de locuri din hotarul satului: Chetrăria, Coasta Luncii, Curăturile, Dealul Beșlicului, Dealul Lozovei, Dealul Odăilor, Dumbrava, Dumenii, Fundătura, Gura Văii, Hârtoapele, Huțuleuca,  Lunca, Măgura, Podișul Țigăncii, Poiana Păunului, Ratoșul, Rupturile, Târnăjocul, Țiganca, Valea Bâcului, Valea Luncii, Valea Lușeni, Voloaca.

Peisaj de lângă satul Vorniceni. Foto: Silvia Ursul

Personalități:

• Vasile Costin (1894-1971), fost primar în perioada interbelică, persecutat de NKVD, judecat și condamnat la 10 ani de muncă la minele de cărbune din Rusia.
• Constantin Balaur, învățător în perioada interbelică, fondator al școlii primare din sat, care și azi îi poartă numele. A fost arestat, torturat și ucis de NKVD-iști în 1941. Este înmormântat în cimitirul satului Vorniceni.
• Gheorghe Gavriliță, preot, teolog, cu studii la Iași, persecutat de NKVD. După anii ’90, când s-a redeschis biserica din sat Sfinții Apostoli Petru și Pavel, a revenit în parohia Vorniceni.
• Din satul vecin Lozova, cu tradiții familiale în Vorniceni, este Nestor Vornicescu (1927-2000), teolog, doctor în teologie, membru de onoare al Academiei Române. Studii la Seminarul monahal superior al Mănăstirii Neamț și Institutul Teologic din București, cursuri de doctorat în teologie la același institut și cursuri postuniversitare la Bossey și Geneva din Elveția. Activitatea bisericească: preot la catedrala episcopală din Iași, stareț al Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, episcop-vicar la Craiova, stareț al Mănăstirii Neamț, mitropolit al Olteniei. Autor a numeroase cărți, articole și studii pe teme istorice și ecumenice. A susținut și desfășurat acțiuni filantropice în cadrul eparhiei.
• Alexandru Cosmescu (1922-1989), dramaturg, poet, prozator, scriitor, traducător și ziarist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
• Ion Grosu (n. 1923), viticultor, Erou al Muncii Socialiste.
• Vasile Marin (1942-2012), interpret de muzică populară, solist în orchestrele și ansamblurile de muzică populară ,,Mugurel”, ,,Ciocârlia”, ,,Fluieraș”. Artist al poporului din Republica Moldova.
• Vasile Rusu (1948 – 2020), savant, chimist, doctor habilitat în științe.
• Valentina Butnaru (n. 1958), publicist, președintele Societății ,,Limba noastră cea română”, Cetățean de onoare al comunei Vorniceni.
• Sava Costin (n. 1961), medic cardiolog, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, stabilit în Germania, în 2008 desemnat Savantul anului în Germania, fiind trecut în lista candidaților pentru decernarea Premiului ,,Nobel”.
• Chiril Draganiuc (1931-2004), medic, om de stat, doctor habilitat în științe medicale, devenit medic-șef al Sanatoriului republican „Vorniceni”, ulterior director al Institutului de Ftiziopneumologie și Ministrul Sănătății al RSSM.

prof. Anatol EREMIA

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 356

Susține Natura.md: Devino Patron!