Devino Patron!

Ați găsit insecte în icoanele din casă? Participați la acest concurs inedit!

Ați găsit insecte în icoanele din casă? Participați la acest concurs inedit!

Dragi prieteni, colaborarea și comunicarea ne conduc spre cunoaștere. De multe ori, cititorii noștri aflați în diverse colțuri ale țării dețin informații care pot fi prețioase pentru comunitatea științifică.

 

Așa cum probabil știți, cercetătorii și oamenii de știință sunt cei care mereu se întreabă și care vor să afle multe lucruri pe care alți oameni nu le găsesc importante. De exemplu – ce fel de plante cresc într-o regiune, sau ce tipuri de sol se găsesc într-o zonă. Evident că aceste informații, odată aflate, sunt întoarse înapoi către societate în diverse forme: cărți, atlase, hărți de distribuție și alte publicații menite să actualizeze starea naturii din Republica Moldova.

Iată că în acest context, Revista NATURA și Laboratorul Entomologie al Institutului de Zoologie vă propun o colaborare inedită, sub forma unui concurs special: „Coleopterele xilofage – dăunători ai icoanelor”, care se va desfășura în perioada februarie-mai 2023.

 

Cine sunt coleopterele? Ce înseamnă xilofag?
Coleopterele reprezintă cel mai bogat ordin de insecte – în această „categorie” intră insecte foarte variate ca formă și mod de trai. De exemplu, unele specii s-au adaptat la viața subterană (în sol sau în peșteri), altele - la viață acvatică. Toate aceste specii au în comun faptul că posedă două perechi de aripi dezvoltate, iar cele anterioare sunt acoperite de chitină și protejează aripile posterioare care servesc pentru zbor. 

Un tip aparte de coleoptere sunt cele xilofage – adică cele care se hrănesc cu lemnul copacilor vii și uscați, aflați în putrefacție. În mod normal, aceste insecte contribuie la descompunerea lemnului în natură. Însă atunci când lemnul ajunge în casele noastre, apar neînțelegeri între oameni și acești musafiri nepoftiți.

În ultimii ani oamenii cumpără de la mănăstiri, biserici sau magazine specializate icoane noi, căci cele vechi, pe care le-au moștenit cândva, sunt găurite de gândaci. Unele icoane după deteriorare păstează doar găurile, căci gândacii au plecat în căutarea altui lemn, iar în alte icoane gândacii se mențin și în prezent. În liniște deplină poate fi auzit sunetul firesc ce-l produc gândacii prin găurirea lemnului. De multe ori, probabil, v-ați întrebat cum au ajuns gândacii în lemnul icoanei? Iată că la această întrebare vă pot răspunde specialiștii în domeniu care vor să vă ajute să aflați enigmele acestor viețuitoare și totodată să afle și ei, la rândul lor, ce coleoptere xilofage găsiți în casele Dvs.!

 

Iată primele două specii de coleoptere xilofage pe care le-ați putea găsi în lemnul icoanelor:

Ceasornicul morţii (Xestobium rufovillosum)

Este un gândac de lemn din familia Anobiidae, ordinul Coleoptera. Acesta afectează atât icoanele și mobila veche cât și căpriorii caselor bătrânești în special din lemn de stejar, salcie, plop și fag contaminați anterior de ciuperci, uneori și cărțile vechi umede. Gândacul adult este de culoare maronie și are dimensiunea medie de aproximativ 7 mm lungime. Femela depune pe parcursul vieții 40 – 80 de ouă, în crăpăturile din lemnul vechi sau în tunelurile lăsate de larvele altor dăunători xilofagi. Larvele pătrund în lemnul cu un conținut de umiditate de cel puțin 14% și afectat de ciuperci, cu care se hrănesc timp de câțiva ani (de la 3 până la maximum 12 ani).

Gândacul nu atacă arborii recent morți, dar lemnul mort și vechi de aproximativ 60 de ani poate fi gazda xilofagului. Gândacii după instalare vor rămâne pe același obiect din lemn contaminat timp de mai multe generații până când vor epuiza resursele de hrană în întregime, slăbind astfel structurile de susținere ale carcaselor caselor.

Gândacii adulți comunică între ei prin sunete provenite din lovituri cu capul de substratul lemnului. De obicei, primii semnalează masculii, iar femelele răspund în 2 secunde la chemarea masculului. După răspunsul femelei, masculul semnalează repetat după 2-30 de secunde. Sunetul produs de gândaci este similar cu ticăitul unui ceas, provenit din loviturile ritmice cu capul de pereții lemnului. În nopțile de vară, sunetele pot fi auzite în interiorul caselor vechi. În cultura occidentală, gândacii sunt asociați cu „păzitorii morților” sau „prevestitorii” morții.

Este dificil de identificat xilofagul din interiorul icoanelor, mobilei sau căpriorilor, în lipsa materialului biologic. Ei nu răspund la feromoni, întrucât comunică prin sunete. Prezența insectelor poate fi determinată după rămășițele și praful proaspăt de lemn. Găurile recente de ieșire au adesea margini strălucitoare, iar cele vechi sunt întunecate. Găurile de ieșire au un diametru de 3-4 mm. Gândacii adulți sunt atrași de lumină, fiind găsiți uneori pe ferestre. 

Tratamentul cu insecticide este ineficient, în cel mai bun caz poate ucide gândacii în stare de adult, care trăiesc 3 săptămâni, pe când larvele sau ouăle rămân vii. Însă expunerea la temperaturile scăzute -60℃ sau cele ridicate +60℃, timp de câteva zile, este o metodă eficientă de a scăpa de dăunător. Există și alte metode de combatere a xilofagului executate de servicii speciale.

 

Gândacul de mobilă (Anobium punctatum)

Aparține familiei Anobiidae, ordinul Coleoptera. Gândacul este un dăunător al mobilierului din lemn (mese, scaune, canapele), obiectelor decorative din lemn (icoanele), ramele din lemn ale geamurilor, podeaua, dar afectează și lemnul netratat din construcție (căpriori). Cariul comun al mobilei atacă lemnul alb (alburnul lemnului) de fag, mesteacăn, cireș, arin, molid și brad, nu și lemnul tare (duramenul lemnului).

Gândacul adult este de culoare maronie și are dimensiunea medie de aproximativ 2,7 până la 5 mm lungime. Corpul este convex, alungit, cilindric și acoperit cu peri fini cenușii. Pe aripile tari se observă 10 rânduri de șanțuri punctate egal. Adulții pot fi observați în lunile mai și iunie când zboară noaptea pentru împerechere, sunt atrași de lumina din case. Specia pătrunde în case prin geamuri și acolo unde găsește lemn netratat îl infectează. Femelele depun între treizeci și șaizeci de ouă în fisurile scoarței lemnului umed. Gândacii adulți trăiesc între 1 și 3 săptămâni. Larvele apar în decurs de două până la patru săptămâni. O generație poate apărea între 1 an în natură și în 2 până la 8 ani în mediul închis (case, biserici). Dezvoltarea larvei depinde de temperatură, umiditate, conținut de amidon și de tipul sau densitatea lemnului.

Larvele sunt cele care fac daune, adulții nu se hrănesc. Găurile de ieșire sunt mici de aproximativ 1-2 mm în diametru. Larvele lasă în urma lor un praf alb de lemn, care ne dovedește că lemnul este afectat. Larvele preferă locuri răcoroase cu un conținut de minim 10% umiditate. Dăunătorul atacă lemnul de diferite vârste (mobilierul antic, podeaua de zeci de ani cât și lemnul recent tăiat). Eradicarea speciei este dificil de realizat întrucât larvele se hrănesc în interiorul lemnului, și mai multe generații ocupă același habitat pănă consumă lemnul în întregime.

 

Cum puteți participa la concurs?

Dacă aveți acasă icoane vechi, vă rugăm să expediați următoarele tipuri de materiale:

1) fotografii cu vizibilitate sporită (zoom) a găurilor făcute de gândaci în icoanele vechi;
2) fotografii ale gândacilor extrași din lemnul deteriorat fără a distruge obiectul de cult.
3) înregistrări audio cu activitatea sonoră a gândacilor în lemnul icoanelor vechi.

 

Puteți expedia aceste materiale la adresa de mail [email protected] cu menționarea localității Dvs și a perioadei când ați realizat fotografiile sau înregistrările audio.  În cazul în care ați găsit insectele propriu-zise, puteți contacta Laboratorul de Entomologie pentru a le transmite în scopului studierii amănunțite.

Concursul va dura din luna februarie până în luna mai 2023, iar rezultatele vor fi publicate pe data de 25.05.2023. Participanții la concurs vor fi onorați cu diplome și premii speciale: broșuri, imagini, semne de carte cu și despre insecte. 
Așteptăm cu multă curiozitate informațiile voastre!

Susține Natura.md: Devino Patron!