Balcic: un loc iubit de Regina Maria a României

Balcic: un loc iubit de Regina Maria a României
Vedere a mării de pe terasa Palatului regal. Foto: Mircea Mitrofan

Vă invit să vizităm o destinație a sufletului meu. Se află pe malul Mării Negre, într-o grădină plină
cu flori și înconjurat de țărmuri scăldate de valuri. Este vorba despre Castelul din Balcic, reședința de vară preferată a Reginei Maria a României.

Am plecat din București la primele ore ale dimineții și am ajuns la Balcic în jurul orei 11:00, trecând granița româno-bulgară în doar câteva minute. După ce am parcat în centrul stațiunii, am mers la pas pe străzi până am ajuns la cele două case de bilete ale Grădinii Botanice și a Castelului Balcic. Am stat la coadă pentru bilete, plătind 8 leva pentru vizita grădinii și 6 leva pentru castel, seră și grădină exterioară cu cactuși, alei cu flori și chiparoși de dimensiuni uriașe. În scurt timp, am ajuns la casele cu vinuri, dulciuri și produse cosmetice bulgărești. Acolo am degustat un păhărel cu vin și câteva dulciuri din trandafir.

Micul popas a durat câteva minute, apoi am coborât câteva scări abrupte și am ajuns în colțul Magnolia sau Grădina Valul Albastru. Pe vremuri, turcii locali o numeau Mavi dalga. Această zonă a fost construită în perioada anilor 1930-1933. În apropiere de colțul Magnolia se află terasa cu două tronuri și o mică fântână, asemănătoare unei mici peșteri. Ulterior, ne-am îndreptat către Puntea Suspinelor. Se spune că demult pe aici trecea vechiul drum al căruțelor până la ținutul „Trapeza”. Pe acele vremuri, căruțele mergeau la moară. Podul de piatră se află în fața cascadei și se spune că desparte și leagă două lumi – una, cea care dă liniște corpului, iar cealaltă care încarcă sufletul și inima. Cele două lumi se regăsesc destul de des în viață, dar trecerea de la una la alta nu este așa de ușoară. Poate și de aceea podul este numit Puntea Suspinelor. Există și o superstiție, cum că dacă îți pui o dorință și treci puntea cu ochii închiși, ea ți se va îndeplini. 

Când Regina Maria a venit pentru prima dată în aceste locuri, în anul 1922, marea majoritate a terenurilor erau cultivate cu viță de vie. Aleea vinului de astăzi arată frumusețea viței de vie, având o umbră ușoară și un joc gingaș al razelor de soare.

Vopsit în alb, cu acoperiș de țiglă roșie și cocoțat pe buza unei stânci, Castelul Reginei Maria atrage privirile tuturor. Dacă te-ai aventura într-o excursie pe mare și ai întoarce capul spre țărm cu siguranță l-ai vedea. Aș îndrăzni să spun că e asemănător unui far cultural care atrage valuri de turiști. Când am intrat în castel am simțit din start un aer familiar. Totul era aranjat cu bun gust, eleganță și rafinament. Simțeai acea intimitate de care avea nevoie Regina Maria.

Primele încăperi aveau un design cu totul special. Pereții erau construiți din piatră de râu. În interiorul acestora erau expoziții de tablouri și lucrări. Macheta în miniatură a castelului este una dintre lucrările care mi-a atras atenția. Cele trei încăperi de la parter erau pentru Regele Ferdinand I. Soțul Reginei Maria a murit în anul 1927 înainte de terminarea construcției complexului regal. La acest etaj erau trei camere: dormitorul, cabinetul și salonul de recreere de după baie. Baia era dotată cu o vană din porțelan. Unul din pereții cabinetului Regelui Ferdinand este împodobit cu câteva lucrări majolice. Acestea sunt lucrate din argilă colorată. Lucrările sunt decorate cu o glazură de cositor.

Fabuloasele lucrări din ceramică înfrumusețează și pereții unde în prezent se află galeria de artă din vila Cuibul liniștit, cândva salonul de oaspeți al Reginei Maria. Trebuie neapărat să vedeți și lucrarea „Închinarea în fața Pruncului”, realizată de pictorul Florentin Andrea de la Robia. Este vorba despre o lucrare majolică ce înfrumusețează unul din pereții Fântânii de Argint. 

Tronul de piatră stă în aşteptarea Reginei Maria. Foto: Mircea Mitrofan

 

Ulterior, ne-am plimbat pe Aleea Secolelor din Grădina lui Alexander. Această alee este formată din 20 de pietre de moară, fiecare reprezentând simbolul unui secol din istoria omenirii. Regina o numea Aleea Secolelor și a lăsat prin testament ca la fiecare secol nou să se adauge câte o piatră de moară. Coloanele albe din grădină au fost primite în dar de la regele sârb Alexander, ginerele Reginei Maria. În această grădină, în timpul Reginei Maria, creșteau crinii ei favoriți. Gingașa floare, simbol al Fecioarei Maria, se găsește peste tot în Castel – în lucrarea majolică de pe Fântâna de Argint, în frescele de pe Capela Stella Maris, în tablourile pictate de regină și bineînțeles în grădinile din jurul castelului.

Am mers ușor la pas pe Aleea cu crini Regali până am intrat în curtea Capelei Stella Maris. Această capelă a fost construită de Regina Maria în anul 1932 pentru rugăciuni și pentru propriul memorial. Regina și-a exprimat dorința ca inima să-i fie depusă aici. Regina Maria a murit în seara zilei de 18 iulie 1938, la Sinaia. Inima reginei a fost adusă la Balcic, fiind pusă într-un cosciug acoperit cu stema României și păstrată în dreapta intrării în capelă. Lângă ea a fost depusă o coroană din lemn de dafin, trimisă din Malta în semn de considerație față de regină, unde și-a petrecut o parte a copilăriei sale.

Grădinile legendare de la Balcic. Foto: Mircea Mitrofan

După vizita capelei, ne-am plimbat minute bune prin Grădina Ghetsemani, amenajată în anul 1933. Această grădină are foarte multe soiuri rare de arbori și arbuști. Grădina Ghetsemani este unul dintre cele mai liniștite colțuri din zonă. Grădina se termină cu un zid înalt de piatră, umbrit de doi platani uriași. Aici se află și Grădina de nisip, unde sunt cultivate diferite soiuri de plante de nisip și crini. Ulterior, am părăsit curtea castelului și am ajuns pe malul Mării Negre. Am mâncat la o terasă cu vedere la mare, apoi ne-am continuat călătoria spre Capul Kaliakra.

 

Mircea MITROFAN
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 342