Brânzeni. Ce scria NATURA în august 2003
natura.md
Aug 28, 2024 02:48
121
0
O călătorie pe jos, de la Gordineşti până la Brânzeni, prin albia râului Racovăţ, durează câteva ore bune şi te alegi, poate, cu cel mai frumos drum pe care ţi-i dat să-l faci în Basarabia. Ceea ce şochează nu este atât farmecul naturii şi peisajele inedite, cât tăcerea minerală, liniștea şi anonimatul care stăpânesc această întindere de basm. Chiar dacă e zi fierbinte de gustar şi soarele arde nemilos, mă miră că pe o distanţă de peste 10 km nu întâlnesc în drum nici ţipenie de om. Şi când te gândeşti, că aceste locuri legendare ascund sub învelişul de vegetaţie şi piatră, vestigii ale unor civilizaţii de până la Hristos! Valea râului Racovăţ, cu mii de ani în urmă, forfotea de lume şi viaţă. Grotele şi peşterile de pe versanţi au rămas martorii tăcuţi ai altor vremuri, când erau locuite de oamenii preistorici. Şi azi, mai ales în preajma satului Brânzeni, dacă te împiedici şi priveşti mai atent în jos, descoperi un ciob de ceramică zugrăvită de meşterii de la Cucuteni, o piatră de cetate dacică, o buză de amforă elină sau o aşchie dintr-un colţ de mamut. Rămâne un mare semn de întrebare, de ce Brânzenii, cu un landşaft asemănător cu Orheiul-Vechi, este uitat şi înghiţit de anonimat, de ce nu se face un efort ca aceste peisaje de suflet să fie vizitate de mii de turişti?
Lanţul de stânci, care traversează Brânzenii de la nord spre sud, reprezintă o adevărată comoară a naturii, un complex întreg de monumente înşirate pe o suprafaţă restrânsă de 200 hectare. Satul este păzit, de la fondarea sa, de patru stânci cu o înălţime de 200-213 metri, de pe vârful cărora se deschid privelişti care se aşează pe suflet şi îţi pătrund în inimă. Alte două stânci măcinate de vânt şi ploaie, stau înfipte pe un versant golaş de lângă “Moara de apă”. În mai multe locuri ţi se deschid în faţa ochilor, gurile de intrare în peşteri. Nu departe de cariera părăsită, care a mutilat şi schimonosit peisajul, intru într-o peşteră, care din interior, deschide o panoramă impresionantă. Tot de pe acest vârf de deal, reuşesc să cuprind vederea de ansamblu a satului Brânzeni. Poate, de aici, de pe vârful stâncilor de 15-18 milioane de ani, începi să înţelegi de ce veşnicia s-a născut la sat şi de ce aceste case ţărăneşti stau înfipte de secole în vatra moşiilor şi constituie adevărata temelie a neamului românesc.
Autor: Aurel Dumiru
Susține Natura.md: Devino Patron!
