Devino Patron!

Brânzeni. Ce scria NATURA în august 2003

Brânzeni. Ce scria NATURA în august 2003

O călătorie pe jos, de la Gordineşti până la Brânzeni, prin albia râului Racovăţ, durează câteva ore bune şi te alegi, poate, cu cel mai frumos drum pe care ţi-i dat să-l faci  în Basarabia. Ceea ce şochează nu este atât farmecul naturii şi peisajele inedite, cât tăcerea minerală, liniștea şi anonimatul care stăpânesc această  întindere de basm. Chiar dacă e zi fierbinte de gustar şi soarele arde nemilos, mă miră că pe o distanţă de peste 10 km nu  întâlnesc  în drum nici ţipenie de om. Şi când te gândeşti, că aceste locuri legendare ascund sub  învelişul de vegetaţie şi piatră, vestigii ale unor civilizaţii de până la Hristos! Valea râului Racovăţ, cu mii de ani  în urmă, forfotea de lume şi viaţă. Grotele şi peşterile de pe versanţi au rămas martorii tăcuţi ai altor vremuri, când erau locuite de oamenii preistorici. Şi azi, mai ales  în preajma satului Brânzeni, dacă te  împiedici şi priveşti mai atent  în jos, descoperi un ciob de ceramică zugrăvită de meşterii de la Cucuteni, o piatră de cetate dacică, o buză de amforă elină sau o aşchie dintr-un colţ de mamut. Rămâne un mare semn de  întrebare, de ce Brânzenii, cu un landşaft asemănător cu Orheiul-Vechi, este uitat şi  înghiţit de anonimat, de ce nu se face un efort ca aceste peisaje de suflet să fie vizitate de mii de turişti?

Lanţul de stânci, care traversează Brânzenii de la nord spre sud, reprezintă o adevărată comoară a naturii, un complex  întreg de monumente  înşirate pe o suprafaţă restrânsă de 200 hectare. Satul este păzit, de la fondarea sa, de patru stânci cu o  înălţime de 200-213 metri, de pe vârful cărora se deschid privelişti care se aşează pe suflet şi  îţi pătrund  în inimă. Alte două stânci măcinate de vânt şi ploaie, stau  înfipte pe un versant golaş de lângă “Moara de apă”. În mai multe locuri ţi se deschid  în faţa ochilor, gurile de intrare  în peşteri. Nu departe de cariera părăsită, care a mutilat şi schimonosit peisajul, intru  într-o peşteră, care din interior, deschide o panoramă impresionantă. Tot de pe acest vârf de deal, reuşesc să cuprind vederea de ansamblu a satului Brânzeni. Poate, de aici, de pe vârful stâncilor de 15-18 milioane de ani,  începi să  înţelegi de ce veşnicia s-a născut la sat şi de ce aceste case ţărăneşti stau  înfipte de secole  în vatra moşiilor şi constituie adevărata temelie a neamului românesc.   

Autor: Aurel Dumiru

 

Susține Natura.md: Devino Patron!