Deciziile populiste nu țin cont de sănătatea cetățenilor

Deciziile populiste nu țin cont de sănătatea cetățenilor
Un depozit de piese vechi identificat de reprezentanții statului

• Au fost anulate toate restricţiile de vechime la importul automobilelor în R. Moldova.
• Mulţi sunt condamnaţi să recurgă la piese din contrabandă, pentru că nu au altă soluţie.
• Poluarea aerului creşte riscul de deces din cauza infarctului miocardic.

 

În favoarea „unor afaceri”
Plafonul de zece ani a fost eliminat începând cu 1 ianuarie 2021, deși anterior ecologiștii s-au pronunțat împotriva unei asemenea decizii. Modificarea vine după mai bine de patru ani de lobby al grupurilor de interese, autoritățile justificând că legislația nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepții, cum ar fi drogurile). Cât despre „aspectele de mediu” (care, evident, nu-s specificate, ceea ce lasă loc de interpretări), statul spune că vor fi rezolvate prin... impozite majorate. Guvernanții au mai motivat că prohibițiile la import „nu permit dezvoltarea unor afaceri ce au drept scop importul, prelucrarea și exportul bunurilor respective”.

Anularea limitelor de vârstă la importul mijloacelor de transport (autoturisme, camioane, autobuze și tractoare) va transforma Moldova în groapă de gunoi, sunt convinși reprezentanții organizațiilor de mediu. Mai mult, este în pericol sănătatea tuturor cetățenilor, în favoarea „unor afaceri”, precum spune chiar nota informativă la proiectul de lege.

Anularea plafonului de zece ani este prevăzută în politica fiscal-bugetară și vamală pentru 2021 și a fost votată în lectură finală în Parlament, pe 16 decembrie 2020.

Nu doar ecologiștii s-au pronunțat împotriva acestei schimbări. „Prin această idee defectuoasă autoritățile vor permite ca un anumit număr de cetăţeni să-și poată cumpăra și aduce mai ieftin mașini de peste hotare, dar pun la bătaie sănătatea majorităţii cetăţenilor, care vor respira un aer și mai murdar. Și asta, numai pentru a acumula câteva milioane de lei în plus în conturile statului. Cealaltă parte a monedei este că persoanele care vor opta pentru automobile mai vechi de 10 ani vor achita nu numai pentru vămuire, ci și un acciz suplimentar proporţional cu vârsta mașinii”, scrie site-ul autoblog.md.


Se vrea liber și la piese vechi
La doar două săptămâni de la intrarea în vigoare a modificărilor, deputatul Dumitru Alaiba a propus un amendament la politica bugetar-fiscală pentru 2021. Acesta a solicitat să fie permis importul pieselor auto de schimb second hand. Pe blogul său, deputatul scrie că „amendamentul a fost respins de socialiști și Șor”. „Totuși, răspunsul din partea publicului m-a surprins. Nu am crezut că problema este într-atât de gravă. Istorii de corupție, despre cum se estorchează bani la vamă, despre cum oamenii duc mașini la Iași pentru a schimba o piesă mai mare, despre cum mulți sunt condamnați să recurgă la piese din contrabandă, pentru că nu au altă soluție”, scrie Alaiba. 

Deputatul, însă, nu menționează nici un cuvânt despre rezistența reprezentanților societății civile de mediu. La o ședință desfășurată cu membrii Grupului de Lucru „Mediul, Securitatea Energetică și Schimbările Climatice” din cadrul Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, toți cei prezenți au spus că o asemenea decizie va aduce doar riscuri de mediu și va pune în  pericol sănătatea cetățenilor.


Cu efecte adverse asupra sănătății oamenilor
Activiștii de mediu susțin că proiectul de lege, care ar permite importul pieselor uzate pentru mașini în R. Moldova, este prematur și necesită să fie ajustat. „În lipsa unui sistem integrat al deșeurilor, automobilele vechi importate, inclusiv piesele auto, vor deveni deșeuri ce nu pot fi procesate. Or, mașinile conțin nu doar metal, ci și plastic, textile, uleiuri ce nu sunt supuse reciclării. Totodată, mărind durata de funcționare a automobilelor vechi, inclusiv prin importul pieselor uzate, mărim și volumul emisiilor de carbon în atmosferă, cu efecte adverse mediului și sănătății oamenilor”, afirmă Corneliu Mârza, ex-viceministru al Mediului, președintele Mișcării Ecologiste Urbane.

Totodată, activiștii atenționează că fără un mecanism bine gândit, cantitatea deșeurilor nereciclabile va crește. „Atunci când trebuie schimbată o singură componentă a unui motor, este adus tot motorul, care, de cele mai multe ori, nu este curățat, conține multe uleiuri și alte substanțe nocive despre care practic nimic nu se cunoaște. Și mai rău, nimeni nu poate controla și nu poartă răspundere pentru eliminarea acestor deșeuri”, completează Rodica Iordanov, directoare executivă a Asociației EcoContact.

Lilia Curchi, coordonatoarea Grupului de lucru sus-menționat din cadrul Parteneriatului Estic, afirmă că „deși această inițiativă a deputatului Alaiba prevede 200 de mii de beneficiari, ea va avea în final peste trei milioane de perdanți, din cauza poluării aerului”.

Și Aurelia Bahnaru, președinta Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor, spune că în redacția actuală proiectul de lege ar putea face mai mult rău, decât bine: „Această inițiativă este prematură, întrucât nu poate fi stabilit gradul de răspundere față de mediu a celor care, pe de o parte, importă aceste produse în țară și celor care, pe de altă parte - le utilizează”.


Rapoartele confirmă pericolul poluării
Poluarea aerului crește riscul de deces din cauza infarctului miocardic. La începutul acestui an, revista Colegiului American de Cardiologie a confirmat printr-un studiu impactul negativ al poluării asupra sănătății cardiovasculare. De asemenea, patru mari organizații pentru sănătate cardiovasculară au lansat un apel comun prin care cer autorităților să ia măsuri pentru a atenua impactul poluării asupra sănătății populației. Multe studii au evidențiat că poluarea aerului crește atât riscul de infarct miocardic, cât și de accident vascular cerebral, de diabet și boli respiratorii, ba chiar și de Alzheimer.

La nivel național, poluarea atmosferică provine, în special, de la autoturisme și autovehicule. Aceasta este menționată ca principala cauză a concentrațiilor de dioxid de azot și monoxidul de carbon, în cadrul unui recent studiu realizat de PNUD, pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială European (ASE). Studiul a cartografiat poluarea aerului în Chișinău și în întreaga țară, folosind datele de observare a Pământului. Aceste două gaze sunt nocive pentru viață și natură. Dioxidul de azot afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale. Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare. La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.

 

Lilia CURCHI,

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 348