Ce cred ecologiștii despre vânătoarea în ariile protejate de stat și modificările la hotărârea privind sezonul de vânătoare

Ce cred ecologiștii despre vânătoarea în ariile protejate de stat și modificările la hotărârea privind sezonul de vânătoare

Guvernul a modificat la 17 decembrie curent hotărârea privind sezonul de vânătoare 2019-2020 și a decis să permită vânătoarea mistreților și a șacalilor în ariile protejate de stat. Ecologiștii spun că decizia nu este argumentată și ar fi, de fapt, un moft al vânătorilor.

Iuliana Cantaragiu, expertă de mediu în cadrul Centrului Național de Mediu, ex-secretară de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Devoltării Regionale şi Mediului, explică că în prima Hotărâre de Guvern privind sezonul de vânătoare au fost excluse ariile protejate, anume fiindcă ariile protejate au rol de conservare a biodiversității și, respectiv, regimul de reglementare numerică în ariile protejate este foarte specific. Iar, acum pe 17 decembrie, s-a reintrodus anexa care atunci a fost eliminată în procesul de consultări și discuții.

Argumentul pe care-l aduce Guvernul este numărul mare de mistreți în acele regiuni, care ar provoca daune agriculturii și, în plus, mai sunt anumite riscuri de eventuale epidemii cu pesta porcină. Cantaragiu spune că a văzut avizul ANSA la acest proiect, „însă în el nu am văzut dovezi clare că ar exista un pericol de pestă porcină anume în acele zone”.

Totodată, experta spune că în opinia sa personală omenirea exagerează și, că de obicei, acționează cum îi este mai comod și mai ieftin și nu cum ar fi fost corect față de toate ființele vii de pe această Planetă. Iar ea ca un ecologist si ca un mare iubitor al naturii nu agreează orice formă de vânat, în sau în afara ariilor protejate.

Lilia Curchi, jurnalistă de mediu, afirmă că modificările introduse sunt un abuz al vânătorilor cu funcții înalte. „Legea Protecției Mediului ar trebui să interzică completamente vânătoarea în ariile protejate, care sunt spații de liniște, adăpost, reproducere pentru animale. Modificarea Hotăririi de Guvern, cu permiterea vânătorii în Rezervațiile naturale și științifice, este un abuz pe care-l comit vânătorii cu înalte funcții în stat. Este și o sfidare a efortului ecologiștilor, care au militat totdeauna pentru interzicerea măcelului asupra faunei sălbatice. Pe teritoriul rezervațiilor şi al altor zone protejate ar trebui de instituit zone de liniște absolută, iar intrarea cu arma – dur pedepsită. Este absolut regretabilă această decizie, care contravine principiilor de mediu”, afirmă Curchi.

Și reprezentanții Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii sunt împotriva acestor modificări. „Poziția noastră a aceeași ca și a comunității academice. Institutul de Ecologie și Institutul de Zoologie și-au exprimat dezacordul față de modificările propuse, iar SPPN are aceeași părere”, a declarat Silvia Ursul, vicepreședinta SPPN.

Ursul pune sub îndoială argumentele aduse de Guvern. „De exemplu, acolo se folosește expresia prevenirea contaminării culturilor agricole prin intermediul pestei porcine, și din acest motiv se cere reglementarea efectivelor de mistreț, vulpi şi sacali în ariile naturale protejate de stat din fondul forestier. Acest lucru este neadevărat, deoarece pesta porcină africană este o boală virală a porcilor domestici şi a mistreţilor, iar şacalii şi vulpile nu sunt purtatori ai virusului. De asemenea, argumentarea propunerii de extragere a vulpilor, catalogând aceste animale drept dăunători, contravine cu spiritul şi ideile înființării ariilor protejate, care în esența lor sunt făcute să protejeze toate animalele, să le lase în pace să alcătuiască propriile reţele trofice şi să aibă roluri bine stabilite în piramidele trofice”, afirmă vicepreședinta SPPN.

Silvia Ursul mai spune că este sceptică şi în privința metodei de evaluare numerică a populatiilor de mistreţ raportat la procentul de acoperire a ariilor protejate. „În modificarea propusă în HG se menționează că fondul ariilor protejate ajunge la 18000 ha, când în realitate suprafața ariilor protejate naturale menționate în proiectul de hotărâre este de peste 30 000 ha (Pădurea Hârbovăt – 2218 ha, Plaiul Fagului – 5642 ha, Codru – 15277 ha, Pădurea Domnească – 6032 ha şi Prutul de Jos – 1691 ha)”, susține vicepreședinta SPPN.

Cu o reacție dură a venit și fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu. Potrivit lui, modificările au fost introduse „subit, fără nici un fel de argumentare”.

Munteanu a mai adăugat că în cei aproape doi ani, cât a fost ministru al Mediului, în permanență a avut o presiune enormă din partea vânătorilor „de elită” din Republica Moldova,…, „pentru a fi redeschisă vânătoarea în ariile naturale protejate, dar noi am refuzat de fiecare dată, primând în poziția noastră intransigentă – imperativele de mediu, păstrarea și regenerarea faunei sălbatice, care este cea mai săracă din Europa, la cel mai mare număr de vânători pe cap de locuitori din întreaga Europă”.

Completările, efectuate la 17 decembrie, prevăd recoltarea a 127 exemplare de mistreţ, 117 vulpi şi 29 şacali din fondul forestier al următoarelor arii naturale protejate de stat:
1. Î.S. „Întreprinderea pentru silvicultură Tighina” /Rezervația peisagistică „Pădurea Hîrbovăț”;
2. Î.S. Rezervația științifică „Pădurea Domnească”;
3. Î.S. Rezervația științifică „Codrii”;
4. Î.S. Rezervația științifică „Plaiul Fagului”;
5. Î.S. Rezervația științifică „Prutul de Jos”.

Articol realizat în cadrul proiectului „Lobby şi advocacy – pentru o guvernanţă de mediu durabilă şi democratică”, implementat de Mişcarea Ecologistă din Moldova și susţinut de Programul de Granturi al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova.