Revenire la normalitate: avem Minister al Mediului

PROGRAM DE ACTIVITATE AL GUVERNULUI „MOLDOVA VREMURILOR BUNE”
(Extras)
Capitolul PROTECȚIA MEDIULUI

Viziunea: Calitatea vieții fiecărui om și bunăstarea țării, în ansamblu, depinde de grija pentru mediul înconjurător și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Oamenii trebuie să aibă încredere că apa, aerul, solurile sunt de calitate bună și nu le afectează sănătatea, iar dezastrele
naturale, pe care le resimțim tot mai frecvent ca urmare a efectelor schimbărilor climaterice, nu le vor curma vieți sau nu-i va lăsa singuri în fața problemelor create de acestea.

Statul trebuie să intervină prompt și în toată complexitatea sa, aplicând toate instrumentele economice necesare, pentru ca să contribuie la organizarea activității umane și economice în așa fel, încât deșeurile, apele uzate, îngrășămintele chimice, să fie gestionate adecvat și să nu fie surse de poluare a apelor și solurilor noastre, afectând sănătatea populației. Activitatea economică trebuie să se desfășoare cu maximă responsabilitate față de mediu și față de societate, având în vedere durabilitatea vieții prin satisfacerea necesităților nu doar a generației actuale, dar și a generațiilor viitoare.

Acțiuni prioritare

Depolitizarea și responsabilizarea instituțiilor de mediu,
astfel încât ele să producă schimbări reale în beneficiul cetățenilor.

– În termen mediu, Guvernul va institui un minister separat responsabil de politicile de mediu și gestionarea resurselor naturale și va reorganiza activitatea instituțiilor din subordine, inclusiv Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția de Mediu, Agenția „Moldsilva” și întreprinderile silvice, Agenția „Apele Moldovei”, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice;

– Consolidarea eforturilor în armonizarea cadrului normativ cu prevederile acquis communautaire în special în domeniul guvernanței de mediu, gestiunii apelor, aerului, habitatelor, răspunderea pentru cauzarea prejudiciului mediului, recuperarea prejudiciului etc.;

– Reforma Fondului Ecologic Național, inclusiv mecanismele de încasare a plăților, de evaluare, de finanțare și monitorizare a proiectelor finanțate din Fondul Ecologic Național și alte fonduri dedicate protecției mediului;

– Stabilirea condițiilor pentru îmbunătățirea performanței de mediu pe tot ciclul de viață a produsului, care va contribui la transformarea țării într-o economie circulară, ceea ce înseamnă eficientizarea utilizării resurselor naturale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

– Cultivarea unui consens social, în cadrul unui larg proces consultativ, asupra plăților de mediu, pentru a încuraja împădurirea, protecția solului, epurarea apelor uzate, reciclarea deșeurilor și îmbunătățirea calității aerului și pentru a descuraja activitățile dăunătoare pentru mediu;

– Dezvoltarea și aplicarea mecanismelor financiare eficiente pentru implementarea principiului de responsabilitate a producătorului, în vederea sporirii gradului de deșeuri reciclate și diminuarea volumului de deșeuri depozitate;

– Realizarea investițiilor în infrastructură de colectare, sortare și valorificare a deșeurilor, inclusiv prin accelerarea absorbției fondurilor europene disponibile și atragerea fondurilor adiționale necesare pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova;

– Realizarea investițiilor în infrastructură de gestionare a apelor uzate prin construcția stațiilor de epurare și extinderea rețelelor de canalizare în orașele de peste 10 mii de locuitori, atrăgând fonduri externe;

– Crearea grupurilor permanente de experți și atragerea experților europeni în procesul de negociere a Acordului moldo-ucrainean privind asigurarea funcționării complexului hidroenergetic Nistrean;

– Consolidarea relațiilor cu statele vecine în asigurarea unui schimb permanent în domeniul informației de mediu și asigurarea securității ecologice în zonele transfrontaliere;

– Crearea condițiilor pentru conservarea diversității biologice, habitatelor și ecosistemelor, prin consolidarea gestionării ariilor protejate, fiind importante pentru menținerea proceselor de regenerare a resurselor naturale;

– Creșterea suprafeței terenurilor împădurite gradual, având o țintă de cel puțin 100.000 ha pentru următorii 10 ani, prin plantarea pe terenuri publice și restabilirea perdelelor forestiere a fâșiilor riverane de protecție și a terenurilor agricole;

– Reducerea barierelor administrative și crearea mecanismelor de subvenționare pentru înființarea de plantații forestiere pe terenuri private;

– Consolidarea regulilor de extragere a zăcămintelor naturale, găsind un echilibru între nevoile societății în resurse naturale și o abordare ecologică a operațiunilor de valorificare a zăcămintelor naturale.

Confluența dintre râul Racovăț și afluentul său Draghiște la Brînzeni, în apropiere de barajul de la Corpaci. Foto: Alecu Reniță

**************************************************************

Chestionar: În viziunea dvs., care ar fi obiectivele de bază în domeniul ecologic ale noii guvernări (Guvern, Parlament)?

Alecu RENIȚĂ, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova:

Este foarte important ca Parlamentul să susțină Ministerul Mediului, să implice întreaga comunitate de mediu în proiecte de schimbare a mentalităților și atitudinilor colective față de
Natură, să descurajeze proiectele antiecologice promovate de agenții sau indivizi puși pe profit din contul degradării resurselor naturale și a sănătății populației.

Un obiectiv de bază va rămâne protecția fluviului Nistru și inadmisibilitatea ca anumite grupuri oligarhice din Ucraina să construiască baraje și să lase râul fără de volumul necesar de apă pentru a păstra vii ecosistemele riverane în aval de Naslavcea și până la vărsarea în Marea Neagră. Comisia moldoucraineană responsabilă de Nistru se cere să intre în normalitate și să activeze permanent, conform unui Program comun. 

Este la fel de important să fie introdus în sistemul de învățământ obiectul obligatoriu – protecția mediului înconjurător. În fine, pentru a avea o societate responsabilă se cere o cooperare sinceră a puterii noi cu întreaga comunitate de mediu, inclusiv cu partidul verde și lansarea unui Program
național de ecologizare a instituțiilor și demnitarilor de stat, de ecologizare a întregii societăți, de trecere cât mai rapidă la modelul european de comportament colectiv față de Natura-Mamă. Și desigur, la implementarea Directivelor UE de mediu în RM.

Fără o susținere deplină din partea Parlamentului, Ministerul Mediului va fi o țintă ușoară a acelora care distrug resursele naturale în interesul lor privat și se ascund sub sloganuri „nobile” că ei dezvoltă economia și plătesc impozite. Se cere multă înțelepciune să creăm în R. Moldova o economie circulară prietenoasă naturii și să evităm confruntările periculoase și dăunătoare dintre ecologiști și agenții economici.

Ilia TROMBIȚCHI, director executiv «Eco - Tiras»:

Ultimii 30 de ani nu ne-au satisfăcut cu atenția sporită a statului față de mediu. Chiar și în primii ani, când mediul era considerat o prioritate, adoptarea unei legi nu însemna și punerea ei în aplicare. Cu regret, transformarea legislației de mediu într-o declarație a devenit o normă. Prin urmare, acum, prima sarcină a noii conduceri a țării, o văd în eliminarea situației, în care o parte a legislației este în curs de implementare și o parte nu (în special în domeniul mediului), iar toată lumea este de acord cu acest lucru. Indicatorii mei de verificare sunt simpli - dacă peștii braconați, inclusiv din Cartea Roșie, vor dispărea de pe piață. Va înceta Ministerul Afacerilor Interne „protejarea” braconajului și vânzarea alcoolului de contrabandă? Inspectoratul de mediu va preveni cu adevărat tăierea ilegală a pădurilor și braconajul?
Actuala majoritate parlamentară a inclus în program o serie de sarcini dificile, precum reducerea deșeurilor, creșterea suprafețelor forestiere ale țării cu 100 de mii de hectare, care necesită integrarea procesului decizional, coordonat de către diferite ministere. Adică, noua modă europeană, care se numește „acord verde”, necesită multă voință politică pentru punerea sa în aplicare și nu se știe cum deficitul financiar îi va permite să devină realitate. 

Consider că situația poate fi schimbată numai printr-o acțiune rapidă și decisivă. Vor fi afectate interesele multor oameni influenți - proprietari de întreprinderi poluante, de numeroase lacuri, lideri agricoli, care au încălcat impunitatea legislației de mediu de mai mulți ani.

Programul nu clarifică care ar fi prioritățile Fondului Ecologic Național, deși este deja absolut clar că astăzi acestea sunt teribil de înclinate spre probleme care nu sunt direct legate de resursele naturale (aprovizionarea cu apă și canalizarea). Sfatul meu este să acționați rapid, eliminând numeroasele bariere artificiale create de-a lungul anilor pentru a reduce eficacitatea legislației de mediu, să acordați atenție personalului și formării acestuia, deoarece țara are nevoie de specialiști care să știe cu adevărat cum să facă, și nu doar „ce”. Acest lucru se aplică și monitorizării calității mediului, hidrometeorologiei, gestionării silviculturii și a apei, gestionării competente a teritoriului țării.

Nu există în program mecanisme clare pentru susținerea progresului științific și acest lucru este alarmant. Distrugerea recentă a Academiei de Științe nu contribuie la dezvoltare și este trist faptul că progresul științific nu a devenit prima prioritate.

Vitalie MARINUȚĂ, Președintele Partidului Verde Ecologist:

Partidul Verde Ecologist (PVE), împreună cu comunitatea neguvernamentală, a promovat intens necesitatea de a reîntoarce statutul Autorității Centrale de Mediu la nivel de Minister, așa cum a fost în perioada 1998-2016. Parlamentul Republicii Moldova a restabilit Ministerul Mediului, un fapt salutabil și îmbucurător. Este foarte important ca Legislativul să manifeste voință în continuare și să susțină politicile de mediu și de dezvoltare durabilă. Considerăm că obiectivele de bază ale Ministerului ar trebui să fie emanate de Acordul de Asociere RM-UE, de directivele de mediu ale Uniunii Europene, de asigurarea păstrării resurselor naturale și de reconstrucție ecologică a ecosistemelor deteriorate.

Așteptăm să înceapă, fără întârziere, elaborarea și implementarea politicilor de protecție a mediului în toate sectoarele economiei și a vieții sociale; introducerea cât mai urgentă a educației ecologice la toate nivelurile de instruire; combaterea corupției din domeniu și a schemelor de delapidare a resurselor naturale; responsabilizarea agenților economici; combaterea schimbărilor climatice prin implementarea unor noi abordări în sectoarele de dezvoltare, inclusiv cel energetic și al transportului; creșterea și îmbunătățirea fondului forestier și a resurselor acvatice; implementarea managementului integrat al deșeurilor ș.a.

PVE, susținut de colegii săi din Partidul Verde European și de ecologiștii din Parlamentul European, poate contribui substanțial la susținerea politicilor de mediu din RM în context regional și continental. Sperăm că atitudinile sfidătoare ale guvernărilor precedente față de formațiunea noastră țin de trecut, iar actuala putere va avea priceperea să atragă în soluționarea problemelor de mediu și PVE. Există un front uriaș de muncă în domeniul nostru. 

Fără o comunicare deschisă, nemimată este imposibil să atragem toți ecologiștii și cetățenii la opera de însănătoșire a naturii. Dacă se vrea la modul serios, noi, Partidul Verde Ecologist, ne anunțăm disponibilitatea să susținem și să contribuim prin experiența noastră și cu resursele noastre umane la atingerea obiectivelor anunțate în Programul de guvernare.

Ioana BOBÎNĂ, Asociația Femeilor Pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă:

Sunt necesare intervenții civilizate și eficiente ale noii puteri pentru schimbarea atitudinii autorităților și populației față de mediul înconjurător prin dezvoltarea unui program obligatoriu de conștientizare, educare și cultură, începând cu activităţi școlare și extrașcolare în grădinițe, școli și continuând cu funcționarii de stat, inclusiv guvern, parlament, etc.

Sunt convinsă că fără schimbarea mentalităților agresive și egoiste față de natură, orice rezultate tehnice vor fi doar pe termen scurt. Ar fi mai mult decât util, lansarea neîntârziată de către noua guvernare a unui program național de dezvoltare durabilă a satelor și rezolvarea prioritară a problemelor cum ar fi lipsa sau calitatea proastă a apei, lipsa unui sistem de canalizare și a unui sistem de epurare a apelor, lipsa unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor. Dezvoltarea și implementarea programelor ce ar încuraja populația în comportamente prietenoase mediului înconjurător.

Se cere lansarea unui program național de reconstrucție ecologică a râurilor mici din R. Moldova, crearea perdelelor forestiere de protecție a malurilor râurilor mici, a lacurilor, dar și de îngrijire a acestor plantări până la 5-10 ani, formarea zonelor umede în arealele degradate sau distruse, implicarea comunităților rurale în administrarea ecologică a propriului teritoriu, formarea școlilor verzi în localitățile mari și, repet de trei ori: educație, educație și iar educație ecologică pentru generațiile tinere, dar și pentru toți cetățenii R.Moldova. 

A sosit un moment favorabil să invităm Ucraina la administrarea ecologică, în comun, a fluviului Nistru, din Carpați și până la Marea Neagră. Să se ceară urgent ca Kievul să abroge prevederile din Strategia lor energetică din 2016, referitor la construcția barajelor și dezvoltarea complexului energetic în regiunea Nistrului de Sus.

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 354

Susține Natura.md: Devino Patron!