IMAGINI DINTR-O EXPOZIȚIE…
La vernisajul de la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” din Pitești, mă gândeam la comemorarea lui Ștefan cel Mare, întâmplată cu o zi în urmă. Pe doi iulie. De când nu s-a mai întâmplat la noi, la români, ceea ce ne-a lăsat de știre poetul Șt. O. Iosif: „Plânge valea, plânge dealul,/ Plâng pădurile bătrâne,/ Și norodu-n hohot plânge:/ „Cui ne lași pe noi, stăpâne?” De când românii nu și-au mai vărsat lacrimile pentru vreun conducător de țară? Se va mai întâmpla asta vreodată?
Meleagul argeșean și, în mod sigur, Piteștiul merită cu prisosință, ca o adâncă plecăciune, acest omagiu adus de Basarabia, prin acest regal fotografic, dezrobitorului României de răsărit. Fiindcă, nu în ultimul rând, expoziția cu cele 40 de ilustrații ale îndârjitului patriot Alecu Reniță asta și este, chiar mai mult decât metaforic: Onor la Mareșal... Și mă gândeam la Biblioteca din Pitești că abia trecuse și poate nici nu se împlinise aniversarea și comemorarea, din începutul lui Cireșar, împinse în venetică uitare a celui care a ținut la propria-i țară mai abitir decât la jertfita-I viață…
Basarabeanul Alecu Reniță ține aprinsă, într-o lume ticălos despovărată de sentimental național, de identitate, candela nădejdii întru românism. Românismul teafăr, reîntregit, sfânt prin menirea lui. Remarcabilul scriitor de la Chișinău – autorul albumului „Moldova pitorească”, dar și al cărții „Pe Nistru, spre izvoare”, plină de durere, de răbdare, de disperare, de neclintire întru ideal - face parte dintre autohtonii care cred cu înflăcărare că pe pământurile dintre Dunăre, Nistru și Tisa ori ești român adevărat, ori ești nimic... Revista „Natura”, minunata publicație lunară de la Chișinău, patronată trei decenii de bunul nostru prieten, reprezintă o veritabilă matrice a identității meleagului dintre Prut și „fruntaria de răsărit a Europei”, cum numea savantul Simion Mehedinți fluvial vegheat de impresionantele cetăți de pe malul lui drept.
Ceremonia vernisajului din impresionantul hol al Bibliotecii ce poartă numele unui precursor al literaturii de turism – tocmai se împlinesc două veacuri de la „Însemnare a călătoriei mele, 1824…” - a fost oficiată de două personalități înzestrate cu harul simțămintelor înalte: poeta Denisa Popescu și acad. Gheorghe Păun. Căldura, exactitatea și bucuria cu care domniile lor au conturat imaginea, demnitatea și puterea de model ale lui Alecu Reniță au îmbuchetat în chip exemplar cuvintele cu simbolistica unor fotografii care înseamnă rădăcini nepieritoare, istorie strașnică, veșnicie întru duhul românesc.
Expoziția intitulată „Ești floare de dor, Basarabie!”, cu vadul la Curtea de Argeș și la Curtea de la Argeș, va putea fi „explorată” până pe 29 iulie. Grație strădaniilor d-lui acad. Gh. Păun, următoarea destinație va fi Câmpulung Muscel, o altă capitală a neamului românesc. Este o excelentă ocazie să treceți Prutul!
Autor: Mihai OGRINJI
Articol publicat în revista NATURA, nr. 387
Susține Natura.md: Devino Patron!