Investițiile în educație pot transforma capitalul uman într-un motor al dezvoltării economice

Victoria Cernea este o tânără frumoasă și cultă la ai ei 23 de ani. A studiat la Liceul Teoretic „Hyperion” din or. Durlești, apoi la Liceul Teoretic Republican „Aristotel”. Este licențiată a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM. În prezent, este masterandă la aceeași facultate, anul II. A activat la Gazeta de Chișinău, determinată că e bine să înceapă cu presa tipărită. A urmat un stagiu de practică la Radio Chișinău, unde lucrează din 2022. Moderează emisiunea „Oamenii Cetății”. (S.S.)

• Inteligența, care se vede în privirile și vorbele tale, rafinamentul și eleganța vizibile în gesturi și modul de gândire pe care le ai cui se datorează? Părinții și profesorii sunt/au fost modele pentru tine? 
• Părinții mei mi-au oferit un model de muncă asiduă, de perseverență și de respect față de educație. Ei mi-au arătat că succesul vine nu din dorința de a obține lucruri ușor, ci din angajamentul constant față de propria dezvoltare. Părinții m-au învățat ce înseamnă bunătatea, grija față de celălalt, responsabilitatea, demnitatea, munca. Atunci când vorbesc în limba română, îmi amintesc cu profundă recunoștință de profesoara mea de liceu, Tamara Cristei, care a avut un impact imens asupra modului în care percep și folosesc limba. Datorită ei, am învățat să respect limba română nu doar ca pe un instrument de comunicare, ci ca pe o parte esențială a identității mele. Ea m-a învățat nu doar reguli gramaticale, ci și cât de important este să vorbim corect, cu respect pentru tradițiile și istoria noastră. La facultate, profesoara Laura Tugarev a fost mult mai mult decât un cadru didactic pentru mine. Ea a fost un model de rafinament în comportament și atitudine. Cu o gândire critică mereu lucidă și cu o creativitate, Laura Tugarev ne-a învățat să privim dincolo de aparențe și să nu acceptăm niciodată superficialitatea. Dar ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost omenia ei – modul în care reușea să îmbine profesionalismul cu empatia, să ne provoace să gândim, dar în același timp să fim susținuți și încurajați în procesul nostru de învățare. 
• Cum ți-ai caracteriza generația, ce preocupări are?  
• Generația mea trăiește într-o eră în care informația este accesibilă dintr-o simplă atingere de ecran, dar, paradoxal, acest lucru ne pune în fața unei provocări majore: supraîncărcarea informațională. Deși avem la dispoziție o cantitate imensă de cunoștințe și resurse, este tot mai greu să o structurăm și să o folosim eficient. Ne pierdem adesea în această „mare de informație” și, din păcate, nu întotdeauna știm cum să o facem să lucreze în favoarea noastră. Există o luptă continuă între ceea ce vrem să învățăm și ceea ce suntem realmente capabili să asimilăm într-un timp scurt. Totuși, o calitate esențială a generației noastre este abilitatea de a utiliza tehnologia. Suntem nativi digitali, iar tehnologia nu mai este un instrument, ci o extensie a noastră. Știm cum să navigăm online, să găsim informații, să comunicăm rapid și eficient, ceea ce ne dă o flexibilitate enormă. Cu toate acestea, am observat și o sensibilitate mai mare în fața provocărilor. Poate că, datorită unei vieți mai „protejate” în comparație cu generațiile anterioare, suntem mai vulnerabili la stres, incertitudine și eșec. Mulți dintre noi avem o tendință de a căuta un sens profund în tot ce facem, iar acest lucru poate crea frustrare atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am imaginat. Generația noastră are o capacitate de a se implica emoțional, dar poate că nu știm întotdeauna cum să gestionăm aceste emoții într-un mod sănătos, ceea ce ne poate face mai susceptibili la eșecuri și la provocări mentale. În ceea ce privește preocupările, cred că ne aflăm într-o perioadă de căutare a sinelui. Este o eră a întrebărilor existențiale: „Cine sunt eu?”, „Ce îmi doresc de la viață?”, „Ce loc ocup în această lume?” După ce mulți dintre noi au crescut cu așteptările părinților, care ne-au dictat, într-o oarecare măsură, drumul, acum încercăm să ne desprindem de aceste influențe și să conturăm propriul nostru drum. Există o dorință de independență și de autodefinire, de a pune bariere în fața celor care vor să ne influențeze în mod excesiv. În acest proces, însă, întâmpinăm multe dileme și conflicte interioare, pentru că alegerea propriei căi poate însemna și renunțarea la confortul dat de siguranța unei vieți previzibile. Această căutare a sinelui este, de asemenea, un paradox al generației noastre: în timp ce suntem mai conectați ca niciodată prin tehnologie, suntem mai izolați pe plan emoțional. Social media, în loc să ne aducă mai aproape unii de alții, adesea ne lasă cu un sentiment de superficialitate și de lipsă de autenticitate, ceea ce face ca procesul de autodescoperire să fie mai complicat. 
• De ce crește dorința tinerilor (sau poate nu) să plece peste hotare la muncă sau la studii? 
• Dorința tinerilor de a pleca în străinătate, fie pentru muncă, fie pentru studii, este un fenomen complex, dar nu neapărat nou. Într-adevăr, tinerii din toate timpurile au avut tendința de a căuta oportunități mai bune pentru dezvoltarea personală și profesională. Cu toate acestea, în contextul actual, există câțiva factori care amplifică această dorință de migrare în afaceri și educație. Pe de o parte, globalizarea și tehnologia au făcut ca accesul la informație și posibilitățile de comunicare să fie mult mai facile. Astfel, tinerii pot acum să înțeleagă mult mai clar ce oportunități există în alte țări și să fie mai conștienți de diferențele în standardele de viață și calitatea educației. Universitățile din străinătate sunt adesea văzute ca locuri care oferă nu doar educație de calitate, ci și o rețea internațională de contacte, care poate deschide uși pentru viitoare cariere în marile companii. Pe de altă parte, condițiile economice și profesionale din R. Moldova joacă un rol important. Tinerii simt că oportunitățile de muncă sau dezvoltare profesională sunt limitate acasă, iar salariile mai mici sau perspectivele de carieră stagnante îi pot determina să caute un viitor mai bun în afară. De asemenea, presiunea socială și percepția că „afară” există un trai mai bun, mai multă stabilitate financiară sau un nivel mai ridicat de trai pot fi factori motivatori importanți. Totodată, migrarea nu mai este percepută doar ca o soluție economică, ci și ca o oportunitate de autodescoperire și diversitate culturală. Tinerii care pleacă în străinătate nu doar că învață noi limbi sau obțin diplome recunoscute internațional, dar au și ocazia să trăiască experiențe care le lărgesc orizonturile și îi ajută să se cunoască mai bine, să înțeleagă cum să reacționeze în diferite situații, de ce sunt capabili și de ce nu. De asemenea, ei devin cetățeni ai lumii, adaptabili și mai înțelegători față de diverse culturi.
•  Lecturile, cărțile, studiile mai sunt prioritare? 
• Întotdeauna vor fi pentru cei care înțeleg adevărata lor valoare, or în prezent observăm o tendință de îndepărtare de la efortul de a învăța. Vrem să obținem bani ușor prin munci ușoare. Acest fenomen îl văd efemer și care va duce într-un declin intelectual și profesional. Declinul va fi, așadar, o consecință a unei lipse de fundament solid. Cărțile nu vor dispărea așa cum nici școlile, universitățile vreodată! Prefer să am o carte în față, decât să o citesc de pe calculator. Îmi place să mă duc la bibliotecă, să studiez catalogul care-l au.
• Ce soluții se pot găsi ca RM să aibă o perspectivă și să nu mai fie doar subiect de critică, de scepticism etc.? 
• Republica Moldova are nevoie de reforme profunde în instituțiile publice și în justiție. Îmbunătățirea transparenței și combaterea corupției sunt elemente esențiale pentru redobândirea încrederii cetățenilor și investitorilor. Pentru ca tinerii să nu mai fie nevoiți să plece în căutarea unui viitor mai bun în afaceri, educația trebuie să devină o prioritate națională. Investițiile în educație, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar, pot transforma capitalul uman într-un motor al dezvoltării economice. Crearea de parteneriate între universități și sectorul privat ar putea facilita integrarea tinerilor pe piața muncii și dezvoltarea unor abilități necesare economiei moderne. R. Moldova trebuie să își valorifice patrimoniul cultural și tradițiile pentru a-și construi o identitate mai puternică și mai unitară. Educarea tinerelor generații în spiritul respectului față de propria istorie, limbă și cultură poate consolida sentimentul de apartenență și mândrie națională, ceea ce poate contribui la stabilitatea socială și la dezvoltarea unei națiuni mai coezive. 
• Autor: Silvia Strătilă 
• Articol publicat în revista NATURA, nr. 392

Susține Natura.md: Devino Patron!