Devino Patron!

Proiecte mici, dar cu impact mare pentru comunități locale și mediu

Proiecte mici, dar cu impact mare pentru comunități locale și mediu

Proiectul „Abilitarea tinerilor pentru a proteja patrimoniul natural al Moldovei” se află la cea de-a treia și ultimă etapă: implementarea proiectelor locale în cadrul programului de micro-granturi. În baza unui concurs de proiecte, la acest program au ajuns să participe cinci echipe care au demonstrat multă determinare pentru a rezolva problemele ecologice din arealul localității lor de baștină:

  • Instituția Publică Gimnaziul „Ioan Sârbu”, satul Mașcăuți (r. Criuleni), cu proiectul „Revitalizarea și amenajarea izvorului din preajma râului Răut din localitatea Mașcăuți
  • Instituția publică Complexul educațional Gimnaziu-grădiniță, satul Neculăieuca (r. Orhei), cu proiectul „Râpa la Ciobeni – zonă pitorească
  • Instituția Publică Gimnaziul Bălănești (r. Nisporeni), cu proiectul „Dealul Bălănești prin ochii generației de mâine
  • Instituția Publică Liceul Teoretic „Universul”, satul Scoreni (r. Strășeni), cu proiectul „Îmbunătățirea stării ecologice a râului Ișnovăț în localitatea Scoreni
  • Instituția Publică Liceul Teoretic „Academician Ion Bostan”, satul Brînza (r. Cahul), cu proiectul „Ave natura locală!

Aceste echipe au beneficiat de granturi cu valoarea cuprinsă între 600 și 2.000,00 USD pentru a realiza diverse activități cu scop informativ și de conservare a mediului înconjurător.  Fondurile au fost oferite de Departamentul pentru Programe Internaţionale al US Forest Service, prin intermediul Mișcării Ecologiste din Moldova, în cadrul proiectului „Abilitarea tinerilor pentru a proteja patrimoniul natural al Moldovei”.

Astfel, în perioada septembrie-noiembrie 2022 sunt desfășurate vizite de studiu, lucrări de curățare a râurilor și a izvoarelor, activități de salubrizare, activități de cercetare și monitorizare a biodiversității, conferințe, plantări de copaci și crearea de materiale informative despre conservarea naturii. 

Am discutat cu reprezentanți din fiecare echipă despre motivația de a participa la programul de micro-granturi, rezultatele atinse și provocările întâmpinate.

Iată ce ne-au spus:

 

Elena CARȚÎN, profesoară de biologie la Gimnaziul „Ion Sârbu” din Mașcăuți (r. Criuleni),
coordonatoarea proiectului „Revitalizarea și amenajarea izvorului din preajma râului Răut din localitatea Mașcăuți”:

Prin intermediul programelor de micro-granturi oferite de Mișcarea Ecologistă din Moldova, am reușit să implicăm elevii în soluționarea unor probleme la nivel de comunitate, să le dezvoltăm spiritul de muncă în echipă și să le menținem motivația pentru a proteja natura. În cadrul acestui progra de micro-granturi ne-am axat pe mediul înconjurător de pe moșia satului, care la rândul său face parte din aria protejată Parcul Național Orhei. 

Înainte de a aplica cu o idee de finanțare, noi am efectuat câteva vizite de studiu în afara satului pentru a identifica și monitoriza un anumit obiectiv natural. Pe această cale am găsit pe malul râului Răut un izvor puternic și frumos, dar care curgea de sub un mal risipit și își pierdea apa în neștire.

Ar putea fi o imagine cu 11 persoane, persoane în picioare şi în aer liber

 

Deși izvorul purta un nume – „În Țărincuță”, după numele mahalalei din vecinătate – el totuși era anonim și necunoscut de majoritatea sătenilor, lucru care ni s-a părut regretabil în contextul secetei năpraznice din această vară. Ne-am gândit că acest izvor merită să primească o haină, și prin urmare am decis să-l amenajăm astfel încât să știe toată lumea de el. Am depus o cerere de finanțare la Mișcarea Ecologistă din Moldova și am avut din start speranța ca proiectul pe care l-am propus să fie acceptat.

Ulterior, din septembrie și până acum, am realizat o serie de activități menite să ne aducă mai aproape de scopul propus. În primul rând am efectuat o excursie cu elevii gimnaziului, pentru ca toți să vadă îndeaproape izvorul „În Țărincuță”. Mai apoi am organizat o expoziție de machete cu genericul „Izvoraș cu apă lină” – machetele au fost confecționate de elevii creativi care au propus în acest mod diverse idei de amenajare a izvorului. În luna octombrie s-a desfășurat masa rotundă „Promovarea, valorificarea și protecția principalelor resurse de apă”, la care împreună cu elevii am enumerat pe rând cele mai importante surse de apă ale Republicii Moldova și ale satului Mașcăuți. În paralel am distribuit pliante informative prin sat, pentru a-i informa pe elevi și localnici despre necesitatea reamenajării izvorului.

Ar putea fi o imagine cu corp de apă

Totodată, am procurat materiale de construcție și am ridicat un perete protector în jurul izvorului, pe care l-am dotat cu scări de acces. De asemenea am dus probe de apă la Agenția Națională pentru Sănătate Publică filiala Criuleni, pentru a face analiza apei. În prezent ne-a mai rămas să aplicăm un finisaj pe peretele protector, să instalăm un panou informativ, să montăm o bancă pentru odihna drumeților și un coș de gunoi, și să plantăm 4 sălcii care în scurt timp vor oferi umbră. 

Deși ne apropiem cu pași repezi de rezultatul final, aș zice că deja avem o serie de rezultate parțiale cu care ne mândrim foarte mult. Am reușit să mobilizăm și responsabilizăm oamenii din comunitate cu privire la problema apelor, iar pe unii i-am implicat în activitatea de construcție și amenajare. Totodată, am arătat elevilor noștri în ce măsură excursiile și vizitele lor în teren s-au materializat într-un scop practic: oferirea unui izvor pentru comunitate.”

 

Natalia POZDÎRCĂ, profesoară de istorie la Gimnaziul-grădiniță Neculăieuca, (r. Orhei),
coordonatoarea proiectului „Râpa la Ciobeni – zonă pitorească”:

Noi am aplicat la programul de mini-granturi al proiectului „Abilitarea tinerilor pentru a proteja patrimoniul natural al Moldovei” pentru că ne oferea o posibilitate de a implica tinerii direct în protejarea mediului înconjurător. La început am fost învăluiți de temeri și neliniști, căci nu știam dacă o să reușim, dacă ne va susține comunitatea, dacă ne vor înțelege... Deși suntem în secolul XXI, încă trăim într-o lume cu viziuni distorsionate și pe alocuri chiar bizare.

Ar putea fi o imagine cu 10 persoane, copil, persoane în picioare, iarbă şi cer

În debutul proiectului, împreună cu elevii claselor a 7-a și a 8-a am organizat patru vizite de studiu în jurul satelor Neculăieuca și Curchi. Am descoperit frumusețea naturii, în special a zonei numită de localnici „Râpa la Ciobeni”, care e cel mai vast spațiu verde din Neculăieuca - o oază de frumusețe naturală care se desprinde din ecosistemul Codrii Orheiului. Cu regret am sesizat că acest loc frumos, care altădată era o zonă de joacă pentru copii, s-a transformat într-un depozit de deșeuri.

Din acest motiv, am decis că această zonă pitorească trebuie protejată pentru a oferi un spațiu verde următoarelor generații. În calitate de cadru didactic, afirm că sunt mândră de faptul că discipolii mei au acceptat provocarea de salubriza această zonă, chiar de două ori la rând. După prima salubrizare a urmat o mare dezamăgire, căci imediat după ce am curățat spațiul de deșeuri menajere, electronice, plastic, ambalaje, Râpa la Ciobeni a devenit iar pentru unii o groapă de adunat gunoiul. 

În paralel am desfășurat trei ateliere de lucru cu părinții și reprezentanții primăriei, ocazie cu care elevii le-au prezentat situația ecologică din această zonă și au cerut să fie propuse măsuri de protejare. De asemenea, în cadrul instituției de învățământ s-a desfășurat un concurs de desene pe tema naturii, unde elevii sunt invitați să surprindă prin culori cele mai pitorești locuri din zona noastră. Aceste desene vor fi incluse într-o expoziție ca la carte, fiind un impuls pentru elevii noștri de a prețui ceea ce ne oferă natura.

Ar putea fi o imagine cu 4 persoane şi interior

Munca încă nu s-a terminat, deoarece mai avem de instalat un panou informativ despre Râpa la Ciobeni și de amenajat câteva bănci pentru odihna sătenilor. Pentru viitor, ca durabilitate și continuitate a proiectului, ne propunem să conservăm această zonă prin limitarea acțiunilor distructive asupra naturii, prin folosirea unor produse biodegradabile, prin participarea la acțiuni de ecologizare a zonei, cu implicarea tuturor sătenilor.

Ar putea fi o imagine cu 14 persoane, persoane în picioare, copac şi în aer liber

Ne bucurăm că elevii sunt receptivi și înțeleg consecințele nefaste ale poluării mediului ambiant, iar în cadrul acestui proiect au ieșit din zona  lor de confort și au încercat cu propriile forțe să schimbe starea lucrurilor. Cred că părinții sunt un exemplu pentru copii, de aceea sugerăm să fim împreună mai conștiincioși, mai responsabili și mai prietenoși cu mediul în care ne aflăm! Mai mult decât atât, curat nu este acolo unde se face, ci acolo unde se lasă!”

 

Tatiana CRĂCIUN, profesoară de istorie la Gimnaziul Bălănești (r. Nisporeni),
coordonatoarea proiectului „Dealul Bălănești prin ochii generației de mâine”:

Reieșind din genericul competiției la care am obținut rezultate frumoase – „Fii schimbarea!” - am vrut să facem o schimbare la noi în localitate, să producem un impact concret. De asemenea, am vrut să le formez adolescenților cu care lucrez anumite deprinderi de a se implica în activități sociale și ecologice. 

Problema pe care am vrut s-o rezolvăm în cadrul proiectului propus de noi a fost legată de starea deplorabilă a traseului turistic de pe Dealul Bălănești, care pornește din pădure și ajunge până la punctul geodezic de 429 m. Primăvara când am fost acolo în timpul vizitelor de monitorizare am găsit foarte multe deșeuri – locul devenise practic un fel de gunoiște improvizată. Pe noi ne-a deranjat foarte mult acest lucru și am hotărât să rezolvăm problema, pentru că acest loc reprezintă cartea noastră de vizită, iar atunci când ne vin oaspeți din străinătate, ne prezentăm foarte urât în fața lor. Asta a fost dorința noastră cea mai mare și ne-a reușit să o transpunem în realitate. Un alt scop în proiectul nostru este de a promova localitatea noastră și a Dealului Bălănești printr-o serie de activități creative. Mai exact, am inițiat un concurs de picturi cu genericul „Locuri pitorești din Bălănești”, în cadrul căruia elevii au transpus în desen diverse peisaje din localitate. În urma acestei competiții de pictură am selectat cele mai bune desene pe care le vom imprima pe o serie de cărți poștale, pe care le vom expedia la cât mai multe persoane de peste hotare: în esență localnici de-ai noștri plecați în lumea mare, dar și foști oaspeți cu care ținem legătura. 

Până în acest moment am reușit să realizăm tot ce ne-am propus, în afară de imprimarea materialelor de promovare menționate mai sus, care este în proces. În rest, toate activitățile planificate au fost duse la bun sfârșit: am organizat atelierele de discuție cu primăria și consilierii locali, am organizat concursul de pictură și am dus la bun capăt cea mai importantă și cea mai provocatoare activitate: salubrizarea traseului turistic.

Sunt foarte mulțumită de rezultatul obținut: cu ajutorul a 40 de participanți am adunat 100 saci de gunoi, și pe deasupra am împrumutat alți 10 saci de la un localnic pentru a strânge deșeurile care nu au încăput în primii 100 de saci.

Ar putea fi o imagine cu 12 persoane, persoane în picioare şi în aer liber

Cei 32 de elevi care au participat la salubrizare s-au implicat cu multă dăruire, iar eu sunt foarte recunoscătoare pentru munca lor. Este o activitate greu de organizat - este greu să aduni oameni care să facă un lucru altruist. Elevii mei au muncit cu mult suflet, au avut o atitudine serioasă și au arătat cât de mult își respectă localitatea natală. Cred că atunci când adulții văd implicarea copiilor, apreciază mai mult rezultatul apărut și poate chiar iau și exemplu de la cei mici. 

Ar putea fi o imagine cu 12 persoane, persoane în picioare şi în aer liber

Cea mai mare provocare pe care am întâmpinat-o a fost legată de atitudinea pasivă și neparticipativă a consătenilor care au privit sceptic la toate activitățile noastre. Din păcate nu am reușit să depășim această provocare. Mai avem de lucru la acest capitol, căci dintr-un singur proiect nu reușim să convingem comunitatea, să-i dezrădăcinăm anumite atitudini. Trebuie foarte multă muncă ca să ridici comunitatea la alt nivel. Pentru mine personal a fost o experiență utilă și o oportunitate de învățare, chiar dacă am lucrat pe gratis. În astfel de proiect, deși nu ești răsplătit material, rămâne emoția frumoasă și sentimentul că ai făcut ceva bun. ”

 

 

Angela SCHIMBĂTORU, profesoară de biologie la Liceul Teoretic „Universul” din satul Scoreni (r. Strășeni), coordonatoarea proiectului „Îmbunătățirea stării ecologice a râului Ișnovăț în localitatea Scoreni”:

Echipa EcoPlai, pe care o conduc și care este alcătuită din elevi ai Liceului Teoretic „Universul”, au manifestat un interes puternic față de îmbunătățirea stării ecologice a râului Ișnovăț, care curge prin mijlocul localității noastre.

Deși odinioară acest râu era curat și sănătos, astăzi el suferă asemenea multor altor râulețe din țara noastră, iar elevii din satul Scoreni văd zilnic imaginea dezolantă a bietului Ișnovăț care se sufocă de deșeuri și nămol. De aceea am hotărât să participăm la provocarea anunțată de Mișcarea Ecologistă din Moldova și să participăm la programul de micro-granturi. Această experiență a reprezentat un debut frumos al echipei EcoPlai și ne-a oferit posibilitatea de realiza obiectivul visat: cel de a aduce râul Ișnovăț la o stare sănătoasă.

Ar putea fi o imagine cu 5 persoane, persoane în picioare şi iarbă

Astfel, prin implementarea proiectului „Îmbunătățirea stării ecologice a râului Ișnovăț în localitatea Scoreni”, ne-am propus să desfundăm cele trei țevi de scurgere a apei pe sub podul din centrul satului, care erau pline cu nămol și nu permitea râului să circule. De asemenea, ne-am propus să amenajăm malurile râului Ișnovăț din perimetrul podului central și să promovăm prin diverse acțiuni de informare importanța unui râu curat în rândul consătenilor noștri. La mijlocul lunii octombrie am demarat aceste lucrări hidrotehnice: am eliberat cele trei țevi de scurgere și am evacuat tot nămolul depozitat pe fundul albiei râului. Ca rezultat, râul a devenit mai larg, apa a început să curgă mai liber, iar sătenii au văzut cu ochii lor cât de frumos arată centrul satului dacă Ișnovățul este curat și plin de viață. 

Împreună cu elevii de la EcoPlai, care sunt mândri că fac parte din acest grup unde tinerii pot face o schimbare concretă, am continuat să amenajăm malurile râului Ișnovăț, pentru a nu permite pe viitor alte eroziuni ale malurilor și alte depuneri de nămol. În acest sens am plantat arbori decorativi și arbuști în zona podului central, apoi am instalat câteva plăcuțe de avertizare menite să informeze cetățenii despre interdicția de a arunca deșeuri. Apoi am mers pe cursul apei și am colectat deșeurile aruncate la nimereală, iar grămezile de gunoi acumulate ne-au întristat foarte mult, căci nu e normal ca râul Ișnovăț să fie considerat loc de depozitare a deșeurilor! De aceea rugăm locuitorii satului Scoreni să respecte efortul depus de tinerii noștri, să mențină curățenia și să nu arunce gunoaiele la întâmplare sau cu rea intenție – orice gunoi aruncat în râul Ișnovăț va ajunge tot la noi în final. Acest râu este comoara cea mai de preț a localității noastre, căci ne dăruiește apă și răcoare – iar tot ce cere de la noi este să nu-l poluăm și să-l ajutăm să redevină așa cum era pe vremuri.

Ar putea fi o imagine cu prăjitură

În paralel cu aceste activități, am promovat scopul și obiectivele proiectului la câteva evenimente importante ale localității. Prima prezentare publică a fost la sărbătoarea dedicată hramului satului, care s-a desfășurat pe data de 28 august. Mai apoi, la final de octombrie, în cadrul festivității „Iarmarocul toamnei aurii", membrii cercului EcoPlai au pregătit un moment frumos dedicat râului Ișnovăț, având scopul să atenționeze publicul prezent despre problema ecologică cu care se confruntă. Întrucât evenimentul a avut ca parte componentă și o expoziție cu vânzare, o parte din banii acumulați din vânzări au fost donați de către elevii liceului în scopul finalizării lucrărilor propuse în proiectul de ameliorare a stării ecologice a râului Ișnovăț.

În prezent suntem pe ultima sută de metri: ne-a mai rămas să publicăm în mai multe locații ale satului câteva materiale informative ce conțin exemple bune de urmat în domeniul protecției naturii din localitate, dar și exemple negative culese din sat. Considerăm că în acest fel vom comunica în mod clar tuturor consătenilor noștri despre practicile bune și cele dăunătoare mediului înconjurător. Finalul proiectului va fi marcat printr-o conferință de încheiere, în cadrul cărora vom face totalurile și vom oferi distincții persoanelor care s-au implicat alături de noi în toate activitățile proiectului. Pentru noi este important să muncim și să ne bucurăm cu toții împreună, și cred că starea localității în care trăim depinde în primul rând de atitudinea noastră!”

Nu este disponibilă nicio descriere.

        

Alexei Banu, profesor de fizică la Liceul Teoretic „Academician I. Bostan” din satul Brînza (r. Cahul), coordonatorul proiectului „Ave Natura locală!”:

Pornind de la obiectivele Grupului de inițiativă I.M.P.A.C.T., pe care îl conduc, și anume de a spori nivelul de activism civic al tinerilor, a schimbării de viziune prin implicări în acțiuni de voluntariat, am considerat că acest proiect îi va ajuta pe tinerii noștri de a atinge aceste deziderate. Constatând că „Balta cu nuferi” din satul Brînza, care reprezintă o bogăție naturală a localității, riscă se devină gunoiște din cauza deșeurilor aruncate de localnici, ne-am propus să atragem atenția asupra problemei prin implicarea tinerilor. Prin urmare am participat la programul de micro-granturi anunțat de Mișcarea Ecologistă din Moldova cu intenția de a promova balta ca potențial loc turistic al zonei, de a da un exemplu pentru localnici astfel încât ei să protejeze acest loc special și să îi motivăm de a nu mai arunca deșeurile la întâmplare.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

O mare parte din activitățile planificate au fost deja realizate. Cu evenimentul de tip Atelier-Coffee „Start-up Ave Natura Locală”, proiectul nostru a debutat. În cadrul acestuia am explicat elevilor participanți scopul, obiectivele și activitățile proiectului, și i-am invitat să se implice. Prin următoarele două activități - concurs de desen „Natura locală-n culori” și concurs de poze „Balta cu nuferi – între basm și realitate” - am promovat frumusețea acestui loc important al patrimoniului local. În paralel am efectuat trei vizite de studiu pe malul lacului „Balta cu nuferi” împreună cu elevii din clasele IX-XII, care au fost ghidați de colaboratorii Rezervației Naturale „Prutul de Jos": doamnele Viorica Paladi (șefa secției Științe) și doamna Polina Cassir (consultant), precum și de doamna Andronic Maria, profesoară de biologie/geografie la Liceul Teoretic „Academician Ion Bostan". Aceste vizite de studiu au avut un impact major asupra cunoașterii faunei și florei locale, căci datorită specialiștilor am aflat lucruri noi și valoroase despre speciile de animale și plante rare care se întâlnesc aici.

Ar putea fi o imagine cu 8 persoane, persoane în picioare şi natură

Nu în ultimul rând, am desfășurat și o activitate de salubrizare în preajma Bălții cu nuferi, la care au participat în jur de 30 de elevi. Cu ajutorul lor am colectat foarte multe deșeuri, iar primăria ne-a pus la dispoziție o remorcă pentru a încărca și a evacua gunoiul adunat.

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane şi în aer liber

Până la finalul proiectului urmează să desfășurăm conferința științifică „Probleme de mediu din localitate. Căi de soluționare.”, după care ne propunem să plantăm puieți de arbori în zona lacului. Urmează, de asemenea, să instalăm un panou informativ în care să fie reflectate informații despre istoria, flora și fauna Bălții cu nuferi, precum și măsuri de protecție.

Chiar dacă proiectul încă nu s-a încheiat, considerăm că el a produs deja un impact. Toți participanții au conștientizat necesitatea protejării acestui loc, au cunoscut speciile de plante și păsări prezente aici și incluse în Cartea Roșie a Moldovei, s-au implicat în acțiuni de salubrizare și urmează a se implica și la plantare. Toate aceste acțiuni duc în final la schimbarea în bine a mentalității colective. Din păcate, pe parcursul proiectului am constatat și indiferența unor tineri, dar în urma discuțiilor și a exemplelor de implicare, i-am convins despre necesitatea acțiunilor respective și impactul pentru viitor. În continuare ne propunem ca acest loc să devină un spațiu de popas pentru turiști și loc de odihnă pentru localnici și ne propunem să lucrăm mai departe pentru a ne atinge acest scop.”

 

Susține Natura.md: Devino Patron!