Gura Galbenei

natura.md Feb 28, 2024 11:12 246 0

Vetrele noastre strămoșești

Sat, reședință de comună în raionul Cimișlia. Este situat la nord de orașul Cimișlia. Datat cu anul 1672. Coordonate geografice: 46°41′53″ lat. N, 28°42′21″ long. E. Altitudinea localității față de nivelul mării –103 m. Suprafaţa satului – 4,93 km². Perimetrul localități – 15,90 km. Gospodării individuale (2004) – 1664. Populaţia – 5500 loc. (2004), 5394 loc. (2014). Structura etnică (2004): 99,02% români, 0,45% ucraineni, 0,29% ruși, 0,13% găgăuzi ș.a. Biserica Sfântul Gheorghe. Distanţe: 22 km până la Cimișlia, 52 km până la Chişinău. Staţie de cale ferată la Cimișlia, gara Mihailovca (37 km). Cod poștal: MD-4118.

Cadrul geografic. Zona de aşezare a comunei se află în partea de sud a Podișului Moldovei Centrale, satul fiind situat la vărsarea râulețului Galbena în râul Cogâlnic. Relieful constă din culmi de dealuri, întinse şi nu prea înalte, cu înălţimi de până la 230 m deasupra nivelului mării. Văile au direcţia generală spre sud şi se deschid în valea râului Cogâlnic. Vegetaţie specifică regiunilor de câmpie, cu mici crânguri şi rarişti de pădure, rămăşiţe ale codrilor Lăpușnei și Botnei. Moşia satului are hotare comune cu satele din vecinătate Porumbrei, Sagaidac, Gradiște, Hârtop și Albina. Prin apropiere, pe la sud de sat, străbate teritoriul raionului Valul lui Traian de Sus. Pe valea Cogâlnicului trece principalul traseu sudic Hâncești-Cimișlia-Comrat-Vulcănești-Reni.

Mențiuni documentare. Localitatea este veche, existentă probabil în secolul al XVI-lea. Specialiștii însă o datează documentar cu anul 1672. Satul figurează pe hărţile din secolele XVIII-XIX. În documentele din prima jumătate a sec. al XVII-lea apare ca punct de hotar între moșiile satelor Hâncești și Bozieni, proprietar al unei părți de ocină fiind amintit Constantin Neniul. ,,Condica liuzilor” din 1803 face trimitere la unii plătitori de impozite din Galbena, sat în ținutul Hotărniceni, din care făceau parte și Gradiștea și Săhăidacul. Recensământul din 1817 înregistrează în acest sat 635 de gospodării țărănești, biserică ortodoxă, 35 mori de vânt și 20 mori cu tracțiune de cai, 30 pogoane de vie, 3 iazuri. Ca proprietar al unei părți de moșie este arătat Iancu Balș.

Informații conform altor surse documentare din secolul al XIX-lea: 1835. Gura Galbenei, sat, reședință de ocol, 1878 de locuitori, bisericile Sfântul Gheorghe și Adormirea Maicii Domnului; 1859. Sat pe valea Galbenei, 396 de case, 1658 de locuitori; 1875, Gura Galbenei, sat în jud. Bender, centru de voloste, 412 case, 1718 locuitori, 1710 vite cornute mari, 4000 de oi și capre; 1897. Localitate cu 2337 de locuitori (1187 bărbați și 1150 femei).

,,Dicționarul geografic al Basarabiei”, alcătuit de scriitorul și istoricul Zamfir Arbore și editat la București în 1904, cuprinde importante informații asupra satului: Gura Galbenei, târgușor în județul Bender, centru de voloste, așezat pe valea Cunducului (Cogâlnicului), la gura văii Galbena. Pe Cunduc, de o parte și de alta a văii, sunt 24 de movile care poartă numele Movilele Străjilor. Satul are 406 case, cu o populație de 2442 de locuitori țărani români. Alte clădiri: biserică ortodoxă, stație de cai de poștă, ruinele vechiului castel al familiei Balș. Bancherul din Odesa Rodocanachi posedă aici peste 24 000 desetine de pământ. În 1922, la reforma agrară din Basarabia, 288 de țărani din localitate au fost împroprietăriți cu 1239 hectare de pământ. Dinamica demografică a satului pe parcursul anilor următori: 3633 loc. (1930), 5291 loc. (1940), 4377 loc. (1959), 5449 loc. (1970), 5702 loc (1979), 5872 loc. (1989).

Obiective edilitare, economice, sociale și culturale. Conform ,,Dicționarului statistic al Moldovei” din 1994: 2023 gospodării individuale, 5898 locuitori, gospodăria agricolă colectivă ,,Gura Galbenei”, terenuri agricole în sectorul obștesc – 4120 ha (2376 ha arabil, 628 ha vii, 235 ha livezi), terenuri agricole în sectorul individual – 712 ha; dotări tehnico-edilitare: instalații de alimentare cu apă rece – 1263, instalații de alimentare cu gaz lichefiat – 1916, fântâni – 139, drumuri cu îmbrăcăminte rigidă – 12 km; policlinică, spital, școală de cultură generală, grădiniță de copii, bibliotecă, casă de cultură, poștă rurală, magazine. Informații de actualitate: 25 agenți economici, activi în cursul anilor 2000-2023, întreprinderi agricole și agroindustriale, gospodării agricole țărănești particulare; Centru de sănătate, Liceul Teoretic ,,Hyperion”, Grădinița de copii ,,Guguță”, bibliotecă, cămin cultural, unități de prestări servicii, oficiul de telecomunicații, complexe sportive și de turism.

Onomastica. Denumirea satului reprezintă un toponim descriptiv, referindu-se la locul de așezare a localității: pe valea Cogâlnicului, la gura văii râului Galbena. Nume de locuri din hotarul satului: Cogâlnicul, Dealul Cogâlnicului, Dealul Hotarului, Hârtopul lui Căldare, Movila Sfatului, Piatra cea Mare, Șesul, Toloaca, Valea Burlacului, Valea Albinei, Lopatnicul, Valea Coțofenei, Valea Galbenei, Valea Gradiștei, Valea Lată, Valea Râpacului. Nume de familie frecvente în localitate: Baciu, Balan, Bărgan, Bârsan, Bâtcă, Brăiescu, Bria, Budeanu, Budeșteanu, Căldare, Casian, Cernega, Ciubuc, Cucereanu, David, Doni, Haiducu, Leahu, Mardare, Moraru, Munteanu, Olărescu, Pădureț, Perciun, Plămădeală, Răzmeriță, Samoilă, Sandu, Sârbu, Spătărelu, Strătilă, Șoiman, Tacu, Târgoală, Torgai, Țipordei, Vasluianu, Zghibarță. Obiectele topografice Movila Sfatului și Piatra cea Mare dispun de legende deosebit de interesante.

Personalități: Andrei Cubasov (n. 1938), ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, semnatar al actului istoric Declarația de Independență a Republicii Moldova; Tudor Olărescu (n. 1936), sculptor în lemn, meșter iscusit în producerea instrumentelor muzicale, interpret la toate instrumentele pe care le confecționează; Dumitru Olărescu (n. 1947), scenarist, doctor în studiul artelor. Distincții: Laureat al Premiului Național al Republicii Moldova, Maestru Emerit în Arte, Ordinul ,,Gloria Muncii”; Vlad Olărescu (n. 1951), jurnalist, colaborator la revistele și ziarele din Chișinău, scenarist de filme documentare; Roman Mihăieș (n. 1969), jurist, magistru în politologie, coordonator de proiecte susținute de fundații internaționale.

Monumente istorice și naturale: vestigii arheologice din epocile preistorice, urme de așezări umane antice și medievale, ceramică și obiecte de uz casnic din diferite perioade istorice. Arii protejate din categoria monumentelor naturii de tip geologic și paleontologic.

Autor: Anatol EREMIA,

Articol publicat în revista NATURA, nr. 384