Devino Patron!

Bogăția naturii: avem misiunea de a o păstra, pentru a supraviețui

La 22 mai, în fiecare an, este marcată Ziua Internațională a Biodiversității - sărbătoarea viețuitoarelor din lumea întreagă.

Bogăția naturii: avem misiunea de a o păstra, pentru a supraviețui
Fluturele Argus (Plebejus argus). Foto: Carabulea Vitalie

Biodiversitatea este numele pe care îl dăm varietății de viață de pe Pământ. De la bacterii la babuini, de la plante la oameni – gama de viață de pe planeta noastră este incredibilă.

Toate ființele vii există în propriile comunități sau ecosisteme – oceane, păduri, deșerturi, ghețare și chiar orașe. Toate acestea constituie biodiversitatea: volumul vieții pe Pământ, precum și modul în care speciile diferite interacționează între ele și cu lumea fizică din jurul lor.


Imagine simbol. Foto: www.aspiresustainability.com

 

Cuvântul biodiversitate este o contracție a expresiei „diversitate biologică”. Conceptul este larg și complex, dar această complexitate este ceea ce face Pământul un loc perfect pentru ca oamenii să trăiască.

 

De ce avem nevoie de biodiversitate?

Oamenii se bazează pe biodiversitate pentru a supraviețui. Suntem parte dintr-un sistem natural mare unde fiecare element component ne susține și ne permite să prosperăm. Este ușor de observat de ce oamenii au nevoie de natură: avem nevoie de apă proaspătă, aer curat și de plante și animale pentru hrană. Dar ceea ce ne trebuie nouă în mod specific este biodiversitatea. Natura din jurul nostru nu este suficientă – avem nevoie de o lume naturală complexă, rezistentă, înfloritoare și plină de varietate. Diferitele animale și plante dintr-un habitat ajută la crearea acestui loc stabil și durabil.

Natura trebuie să poată face față schimbării. Modificările mici vor avea mai puține efecte, ceea ce îi permite Naturii să ne ofere tot ceea ce avem nevoie.


Copacii fructiferi sunt printre primele plante frecventate de albini la începutul primăverii. Foto: Sergiu Pruteanu

 

Servicii ecosistemice

Beneficiile pe care biodiversitatea le oferă sunt numite servicii ecosistemice. Biodiversitatea ne menține pe toți în viață și ne ajută totodată să ne facem viața sănătoasă și în siguranță. Serviciile ecosistemice includ (printre altele) păduri care diminuează inundațiile, zone de coastă care ne protejează de schimbarea nivelului mării, zone umede care reglementează poluarea și parcuri care ne reduc anxietatea.


Lunca râului Ciuluc – un habitat care servește drept casă pentru multe specii de animale și plante, susține activități economice (agricultura) și are totodată rol de zonă de agrement. Foto: Silvia Ursul

 

Biodiversitatea și bogăția speciilor

Când vorbim despre biodiversitate, adesea vorbim și despre bogăția speciilor. Bogăția speciilor reprezintă numărul de specii diferite dintr-o zonă, un mod de măsurare a biodiversității. Studierea bogăției speciilor ne ajută să înțelegem diferențele dintre locuri și zone.

De exemplu, pădurea tropicală Amazon este foarte bogată în specii, deoarece este casă pentru 10 milioane de specii. În schimb, deșertul Sahara este mult mai puțin bogat, cu doar câteva mii de specii. În total, aproximativ 1,5 milioane de specii au fost descrise de oamenii de știință, iar majoritatea sunt insecte. Însă se crede că există alte milioane care împart planeta noastră cu noi.


Viespea-mamut (Megascolia maculata). Foto: Ion Grosu

 

Specii pe cale de dispariție și dispariția în masă

Pierderea generală a biodiversității poate accelera o extincție. Tot mai multe animale și plante se confruntă cu un viitor incert. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN), care este autoritatea globală privind statutul lumii naturale, păstrează o listă roșie a speciilor pe cale de dispariție – un indicator important al sănătății biodiversității lumii. În prezent, peste 30.000 de specii sunt listate ca fiind amenințate cu dispariția, ceea ce reprezintă 27% din toate speciile evaluate.

Știm că milioane de specii au dispărut deja pe parcursul lungii istorii a planetei Pământ. Ratele de biodiversitate au fluctuat mereu – au scăzut și au crescut întotdeauna. De fapt, cel puțin 99% din toate organismele care au trăit vreodată sunt acum dispărute. Cercetătorii sunt de acord că s-au întâmplat deja cinci evenimente uriașe de extincție în masă, inclusiv cel care a șters dinozaurii în urmă cu 66 de milioane de ani.

Cu toate acestea, ratele de extincție s-au accelerat pe măsură ce populațiile umane continuă să crească, iar mulți oameni de știință susțin că trăim într-o a șasea extincție în masă. De această dată, mai degrabă oamenii sunt vinovați decât evenimentele naturale.

În acest moment, diversitatea speciilor în mai mult de jumătate din ecosistemele terestre este scăzută la un nivel critic. O scădere de 20% este considerată pe scară largă drept pragul în care contribuția biodiversității la serviciile ecosistemice este compromisă. Se estimează că peste un sfert din suprafața pământului a depășit deja acest prag.


Popândău pătat (Spermophilus suslicus) – o specie vulnerabilă, afectată de degradarea ecosistemelor de stepă și pășunatul nereglementat. Foto: Vitalie Ajder

 

Cauzele pierderii biodiversității

Biodiversitatea se confruntă cu probleme pe tot globul, iar pierderea ei se poate referi la extincții locale și mondiale. Speciile și ecosistemele pot fi fragile, astfel încât modificările mici pot avea consecințe mari.

Cauzele pierderii biodiversității sunt complicate, dar știm că populația umană înrăutățește problemele. În scurta perioadă cât oamenii s-au aflat pe planetă, a fost perturbat din ce în ce mai mult echilibrul biodiversității prin schimbarea folosirii terenului, supraexploatarea resurselor și impactul pe care îl avem asupra climei. Noi transformăm habitatele naturale în ferme, fabrici, drumuri și orașe. În oceane pescuim excesiv și forăm.

Orașele și satele au un efect de netezire asupra biodiversității, având tendința de a favoriza speciile generaliste precum porumbeii sălbatici. Cele care necesită un anumit habitat sau sunt intolerante la perturbări sau poluare, de multe ori nu pot supraviețui. Aceasta se numește omogenizare biotică. Animalele și plantele care nu pot trăi decât într-o mică suprafață de pământ – cum ar fi fluturii sau florile unice – pot dispărea pe plan local dacă condițiile orașului le sunt nefavorabile.


Porumbelul de stâncă (Columba livia) – strămoșul porumbeilor de casă pe care îi vedem prin orașe și sate. Foto: Vitalie Ajder.

 

Biodiversitate și specii invazive

Animalele și plantele care se deplasează în întreaga lume reprezintă, de asemenea, mari amenințări pentru biodiversitate. Când o specie nouă, care nu este nativă, ajunge într-o zonă nouă, este adesea numită specie străină. Specia poate fi inofensivă dacă nu provoacă nicio problemă, însă dacă produce rău vieții sălbatice sau oamenilor, aceasta este numită specie străină invazivă.

Speciile invazive sunt adesea introduse prin activitatea umană, fie intenționat, fie accidental. Un exemplu sunt iepurii din Australia, care au fost aduși de coloniștii în secolul al XVIII-lea pentru a fi crescuți ca hrană. În scurt timp, populația lor a explodat și a provocat rapid devastarea din cauza cantității imense de plante pe care le-au mâncat. Chiar și acum, iepurii din Australia pot ucide livezi tinere și pot cauza grave probleme de eroziune consumând copaci și plante native.

Această poveste are ecou în toată lumea. Este o problemă deosebit de mare pe insule, unde fauna sălbatică a evoluat izolat de milioane de ani, iar ecosistemul poate fi mai vulnerabil la introducerea de noi animale și plante. Speciile invazive pot reduce biodiversitatea și bogăția speciilor, pot distruge sau modifica dramatic ecosistemele.


Fazanul (Phasianus colchicus) e o specie străină și considerată invazivă, fiind introdusă la noi din Asia de Sud-Est. Foto: Gheorghe Țîcu

 

Protecția lumii naturale

Viitorul nostru se bazează pe un Pământ cu biodiversitate, deci nu ne mai putem preface că problema nu ne privește. Acum suntem într-o epocă în care oamenii au un impact imens asupra sistemelor naturale ale planetei, în epoca botezată de oamenii de știință „Antropocen”.

Pierderea biodiversității este la fel de catastrofală ca schimbările climatice, dar soluțiile sunt legate între ele și interdependente. Oprirea daunelor asupra planetei necesită mari schimbări, dar le putem face numai dacă acționăm acum, împreună.


Fluturele Argus (Plebejus argus). Foto: Carabulea Vitalie

 

Silvia URSUL

Articol tradus și adaptat după materialul „What is biodiversity?”
publicat pe site-ul www.nhm.ac.uk pe data de 27 ianuarie 2020.

 

Susține Natura.md: Devino Patron!