Devino Patron!

„Moldova poate fi surprinzătoare cu destinaţiile sale turistice, dacă…”

„Moldova poate fi surprinzătoare cu destinaţiile sale turistice, dacă…”

Invitatul de onoare - Diana Lazăr,  vice-director al Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova

 

- Doamnă Diana Lazăr, inițial, v-aș ruga să le spuneți cititorilor noștri despre scopul și rolul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, pe care aveți onoarea să-l coordonați pe filiera turistică și cea vitivinicolă.

- Proiectul de Competitivitate din Moldova (PCM), finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Ukaid promovează o economie puternică, diversificată și orientată spre export, prin creșterea competitivității și eficienței în industriile-cheie din Moldova, precum: vinificația, turismul intern și receptor, industria ușoară, domeniul TIC și al industriilor creative. Aceste sectoare ale economiei sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, ele asigurând 13% din PIB și generând 40% din totalul exporturilor țării. Proiectul de Competitivitate din Moldova susține aceste sectoare pentru a promova produsele și serviciile spre export pe piețe de valoare înaltă, a stimula dezvoltarea rurală și regională, crearea locurilor de muncă decente, preveni migrația tinerilor și atenua sărăcia. Proiectul a fost lansat în octombrie 2015 și va activa până în septembrie 2021, având un buget total de 28,4 milioane de dolari.

Investițiile în sectorul turismului, chiar dacă-i o industrie emergentă, sunt un stimulent important pentru progresul socioeconomic, în special în zonele rurale, contribuind la reducerea sărăciei și a migrației. Turismul poate deveni forța motrice pentru progresul socioeconomic, în special în zonele rurale, o măsură de stăvilire a migrației, dar și o activitate de coeziune social-culturală.

Asistența acordată pentru industria vitivinicolă este determinată de rolul important al acesteia în economia Moldovei. Ea reprezintă 5% din totalul exporturilor, fiind o sursă importantă de venituri în valută străină. Vinul este, de asemenea, singurul produs de export, al cărui întreg lanț valoric este realizat pe teritoriul țării, servind drept sursă de venit pentru peste 200.000 de oameni. Industria a suferit șocuri majore, ca urmare a două embargouri comerciale rusești, ceea ce a dus la o recesiune extinsă a industriei și la o reducere de trei ori a exporturilor. Suportul acordat pentru filiera vitivinicolă din Moldova sporește competitivitatea și eficiența unei industrii strategice, protejând locurile de muncă și veniturile pentru mii de producători de struguri.

 

- Actuala pandemie de Covid-19 s-a extins pe o perioadă prea îndelungată, ceea ce a afectat foarte grav industria turismului, inclusiv în Republica Moldova. Prestatorii noștri de servicii turistice – pensiunile, hotelurile, restaurantele, cafenelele etc. – sunt într-o situație deplorabilă. Cum se vor salva ei, dacă, se pare, anul acesta nu mai putem miza pe turiștii străini? 

- Industria turismului a fost printre primele care au resimtit impactul devastator al crizei cauzate de pandemia COVID. La nivel global, până la criză, turismul angaja un om din zece si reprezenta 10 % din produl global brut, iar impactul anuntat de OMT/WTO – Organizatia Mondiala a Turismului (la ora actuala) este de piederi de 300-400 miliarde de dolari si poate ajunge pâna la 1,5 trilioane de dolari, dacă restricțiile vor fi de durată. Pentru 2020 erau planificate creșteri de +3% la nivel global a circulatiei, acum, înnsă, vom avea descresteri de - 30%. Se estimează că 75,2 milioane de oameni angajati până acum în domeniul turistic își vor pierde locul de muncă, dintre care peste 10 milioane doar în Europa.

Moldova are o industrie a turismului incipientă, care abia în ultimii 3-4 ani a inceput să se învioreze. De aceea, impactul este dureros. Proiectul de Competitivitate din Moldova, în colaborare cu ANTRIM, a realizat o analiză de impact a crizei asupra industriei: operatori de turism, pensiuni rurale, hoteluri mai mari și mai mici, vinării și agenții de evenimente. Rezultatele studiului asupra unui eșantion reprezentativ demonstrează că hotelurile au pierdut 100% din rezervări pentru martie-iunie, iar pentru iulie-septembrie déjà sunt anulări de peste 80%, operatorilor de turism le-au fost anulate grupurile de turisti străini, care, la rândul lor, au anulat toate comenzile la pensiuni, transportatori, ghizi de turism și vinării. Estimările indică faptul că industria de incoming a Moldovei va rata peste 80% din vânzările planificate pentru 2020, în valoare de peste 800 milioane de lei. Sute de angajați au pierdut locurile de muncă, alții suferind scăderi mari de venituri sau concedii forțate. 

Chemarea industriei turismului la nivel local, dar și global, este de a fi cooperanți și solidari pentru a fi responsabili și a nu permite diseminarea COVID-19. În același timp, s-a lansat un apel de susținere a afacerilor mici din industria turismului, prin impulsionarea unui circuit economic la nivel domestic, până când vor fi ridicate restrictiile legate de pandemie la nivel internațional. 

Industria turismului din Moldova, după 4 luni de criză, a conștientizat că turismul receptor nu va mai reveni la normalitate în acest sezon turistic. 

 

- Totuși, au început să se deschidă ușile pensiunilor turistice și tot mai multe  destinații turistice își așteaptă vizitatorii. Considerați că acestea, în special cele rurale, sunt capabile sau sunt în stare să respecte recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind protejarea de Covind-19 sau ele ar putea favoriza un nou val de pandemie?

- Deschiderea unităților de primire turistică, inclusiv pensiunile rurale și agro-turistice, s-a produs în ultimele săptămâni cu multă precauție. Doar 20% din pensiuni au avut curajul să se deschidă și câteva crame vinicole care oferă servicii turistice, inclusiv de cazare. Majoritatea proprietarilor sunt îngrijorați de riscurile de infectare atât a lor și a echipei lor, cât și a oaspeților care le calcă pragul. La aceasta s-a adăugat și ambiguitatea regulilor și restricțiilor impuse de autorități, care i-a pus în gardă pe antreprenorii din turism. Pentru a-i ajuta și susține, Proiectul de Competitivitate din Moldova a susținut Asociația Națională de Turism Receptor și Intern din Moldova – ANTRIM - să elaboreze un ghid cu recomandări de protocoale sanitare pentru întreprinderile din domeniul turismului receptor și intern din Republica Moldova în contextul situației epidemiologice de criză cauzată de virusul COVID-19. Acest set de bune practici a fost elaborat conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății și Organizației Mondiale a Turismului, coordonat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, fiind implementată și expertiza companiei de Consultanță hotelieră „Suite24” din Italia. Ghidul a preluat și integrat regulile stabilite de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenția de Sănătate Publică. Ghidul cu recomandări de protocoale sanitare pentru afacerile din sectorul turismului intern și receptor din Republica Moldova are două obiective:  

  • facilitarea și sprijinirea reluării treptate a activității afacerilor din turismul intern și receptor prin recomandarea de instituire a protocolului cu măsuri sanitare de protecție și de prevenire a infectării cu COVID-19;
  • protejarea sănătății cetățenilor, inclusiv a angajaților din turism și a turiștilor, prin îndemnarea de a institui un protocol sanitar și respectarea acestuia.

ANTRIM cu suportul Proiectului (MCP) a realizat webinare online, a diseminat ghidul printre membrii săi (peste 50 la număr), dar și celor peste 30 de pensiuni rurale, zeci de crame, agenții de turism, hoteluri, operatori de turism, transportatori, ghizi de turism. Credem că, prin respectarea acestor protocoale, se pun în practică proceduri critice pentru securitatea oaspeților și a gazdelor. 

De asemenea, am elaborat un set de info-grafice vizuale, care au fost distribuite antreprenorilor pentru a fi afișate în incinta unității cu scopul semnalării și informării cu privire la respectarea Ghidului de bune practici și de a îndemna publicul larg la respectarea măsurilor și recomandărilor de protecție și prevenire a infecției COVID-19.

Cu toate aceste măsuri de protecție și prevenție, riscurile rămân și atât turiștii cât și prestatorii de servicii sunt mult mai reținuți.

 

- În ultimii ani, Republica Moldova devenise o destinație turistică atractivă pentru turiștii străini. La aceasta au contribuit nu numai legendarele beciuri de la Cricova, Mileștii Mici și locurile rezervației naturale Orheiul Vechi, ci și promovarea locațiunilor noastre turistice prin acțiuni precum Sărbătoarea națională a vinului, Descoperă Moldova, festivalul în aer liber „descOPERĂ” de la Butuceni… Oare chiar putem miza pe o industrie a turismului în Republica Moldova?

- Industria turismului a Republicii Moldova a fost dominată de segmentul de turism emițător în ultimii 20 de ani, iar turismul receptor și domestic a arătat primele semne de creștere și interes pe plan internațional doar în ultimii 5 ani. Aceasta s-a datorat în principal activităților sistemice și consecvente de dezvoltare a industriei, la care Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Ukaid a avut un rol determinant, dar și predecesorul acestuia - Proiectul USAID CEED II (2014-2015). În 2014 a fost dezvoltat brandul turistic de țară – Pomul Vieții –, care a fost pe larg îmbrățișat de industrie și societatea civilă, promovat prin campanii internaționale de marketing eficiente, cu impact fără precedent pentru Moldova. Am organizat zeci de expoziții, vizite a jurnaliștilor străini, sute de articole publicate în presa specializată din străinătate, campanii virale, precum campania „Fii Oaspetele Nostru”, cu spotul video de țară regizat de îndrăgitul regizor, regretatul Viorel Mardare și echipa de la Atelier, care au obținut milioane de vizualizări și premii de excelență. O atenție deosebită am acordat evenimentelor cultural-turistice, dezvoltând din 2016 prima Agendă Cultural-Turistică „Pomul Vieții”, actualizată annual, promovată local și internațional cu cele peste 33 de evenimente, dintre care 65% erau localizate în regiuni. Am participat la reconceptualizarea Zilei Naționale a Vinului, care a reușit la ultimele ediții să se bucure de atenția turiștilor străini cu un concept inovativ, dar și la organizarea și dezvoltarea ineditului și minunatului festival descOperă, la Butuceni, alături de Ministerul Culturii, Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și Filarmonica Naționala „Serghei Lunchevici”, dar și de omul pasionat de turism și cultură Anatol Botnaru. Proiectul a implementat un amplu program de dezvoltare a pensiunilor rurale, a facilităților turistice la vinării, dezvoltare de rute turistice, experiențe de aventură turistică etc.

În rezultat, turismul receptor a fost într-o tendință durabilă de creștere. Dacă la nivelul industriei turismului există o disproporție enormă între turismul receptor și cel emițător, datele despre potențialul turistic al țării denotă că, de facto, situația este mult mai echilibrată și există premise de a conta pe o creștere a valorii adăugate pentru țară din contul turismului prin creșterea atractivității țării și a condițiilor oferite.Un asemenea macroindicator de evaluare este numărul traversărilor frontierei de către nerezidenți, iar creșterea medie anuală de 18,3% consemnată în intervalul 2014-2018 - de la 2,23 milioane traversări în 2014, la un flux de 4,36 milioane traversări în 2018 - denotă inevitabil și o sporire semnificativă. O atare evoluție se datorează, în primul rând, regimului liberalizat de vize cu UE și Acordului de asociere, dar și deschiderii internaționale mai bune a țării, materializată inclusiv prin diversificarea curselor aeriene, un exemplu în sensul dat servind operarea curselor low-cost. Din acești vizitatori străini, la nivelul anului 2018, un număr de 1,7 milioane traversări a frontierei sunt persoane străine care s-au aflat în țară pe o perioadă între 1 și 30 de zile și pentru care putem spune cu certitudine că reprezintă turiști sau potențiali clienți ai industriei turismului din Moldova. Un alt indicator promițător este volumul cheltuielilor nerezidenților în Moldova – care au atins 500 milioane dolari în 2018, ceea ce e echivalentul a 4,4% din produsul intern brut. Aceste cifre sunt elocvente și indică la potențialul industriei turismului - potențial de creștere, de impact economic și sursă de beneficii pentru comunitățile locale.

În compania dirijorului austriac Friedrich Pfeiffer, la Festivalul de muzică Clasică în aer liber DescOPERĂ, desfăşurat în Rezervaţia Cultural – Naturală „Orheiul Vechi”

 

- Ce îl deranjează pe un turist străin atunci când vine în R. Moldova?

- Calitatea drumurilor moldovenești este clasificată încă pe locul 130 din 140 de destinații acoperite în studiul OMT privind indicele competitivității. Iar în sondajul pe care l-am realizat în 2018 cu turiștii străini la ieșirea lor din țară, 15% dintre respondenți au menționat drept una dintre probleme starea proastă a drumurilor  - cel mai mare procent pentru aspectele problematice abordate. S-a înregistrat un nivel mai scăzut în ceea ce privește serviciile de salubritate și apă potabilă. O preocupare, în special pentru călătorii independenți, este disponibilitatea și ușurința de utilizare a transportului public. 7% dintre respondenții din cadrul sondajului din 2018 au menționat dificultatea de a utiliza autobuzele publice pentru a călători prin Moldova, în special - că nu au putut găsi un orar publicat în limba maternă.

Alte probleme identificate de turiștii străini, dar și de experți, indică: lipsa semnalizării și a zonelor turistice desemnate, insuficiența traseelor de hiking și trasee pentru ciclism off-road (single trail), furnizorii de experiență în aer liber nu dispun de material, de echipamente suficiente și sigure. În multe dintre ariile protejate ale ţării nu există facilități pentru vizionarea și interpretarea naturii (trasee ale naturii, refugii, semnalizare etc.). Se necesită îmbunătățiri în ceea ce priveşte resursele pentru activități de aventură, eco-turism, activități de urmărire a animalelor în habitatul natural etc.

O problemă complexă o reprezintă starea deplorabilă a multor monumente istorice, culturale, conace, parcuri, muzee etc., unde turistul străin și local așteaptă servicii și experiențe turistice de calitate. 

De asemenea, conexiunile avia insuficiente, insuficiența spațiilor de cazare în regiuni, numărul mic de pensiuni rurale, diversitatea limitată a experiențelor și produselor turistice etc. – toate sunt probleme semnalate de turiștii străini și de operatorii de turism din străinătate.

 

- Care destinații turistice noi din R. Moldova surprind sau vor surprinde pozitiv vizitatorii străini?

- Moldova poate fi surprinzătoare cu destinațiile sale turistice, inclusiv cele mai cunoscute sau mai puțin cunoscute, dacă se vor oferi experiențe inedite, interacțiuni autentice, calitate bună a serviciilor și infrastructurii. Până acum, turiștii străini au ales Moldova (peste 60%) pentru patrimoniul vitivinicol, dar și pentru cultura diversă și autenticitatea culturii.

Din ce în ce mai mult, turiștii străini sunt interesați de turism activ sau experiențe soft adventure (aventură ușoară). În topul preferințelor turiștilor străini sunt: Orheiul Vechi, cramele subterane și alte vinării, pensiunile rurale și experiențele gastronomice, dar și Transnistria, care continuă să intrige oaspeții stărini. În continuare, țara noastră dezvoltă noi destinații turistice în Găgăuzia, în rezervațiile naturale și ariile protejate, care sunt la mare căutare.

 

- În timpul sovietic, în școli se făcea și o educație a culturii turismului. Chiar îmi amintesc cu plăcere de acele „pohoduri” turistice organizate în clasele superioare. Există astăzi o educație suficientă în domeniul culturii turismului pentru copii și adolescenți? Aceasta, evident, este și o educație ecologică - educă respectul față de natură…

- Proiectul de Competitivitate din Moldova este un proiect de dezvoltare economică, dar am avut mai multe activități cu tinerii: campania Fii Oaspetele Nostru în 2018 a implicat zeci de licee din Moldova care au efectuat videouri si materiale de promovare a destinațiilor din Moldova, cu un impact de vizibilitate înalt. Câștigătorii au luat premii, chiar și o primblare în balonul cu aer cald. Avem relații strategice de colaborare cu instituțiile superioare de învățământ: ani la rând organizăm Academia Generației „Next” – seminare, instruiri, dar și tururi de familiarizare prin Moldova pentru studenți; implementăm un program de voluntariat în cadrul Centrului Informativ Turistic; ultima campanie „Descoperă Moldova în tururi virtuale 360 grade” a devenit materie de studiu în clasele gimnaziale și liceale, în colaborare cu MECC, atingând peste 900 mii de vizualizări pe www.moldova.travel. Credem că educația ecologică și culturală în cadrul potențialului nostru turistic este imperativ necesară pentru a cultiva dragostea de baștină și demnitatea de apartenență națională.

 

- În cadrul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova sunteți responsabilă și de filiera vitivinicolă, ceea ce vă face să promovați vinurile moldovenești acasă, dar și peste hotare, mai mult – să promovați la noi o cultură a vinului, despre care spuneți că moldovenii au înveșnicit-o în orice: în religie, în muzică, în dans, în obiecte etnografice, în ceramică, în broderii ș.a.m.d. Cât de atractivă poate deveni Moldova pentru turiști, ca Țară a vinului?

- Moldova are peste 100.000 de hectare de viță-de-vie, este una cu cele mai mari densități de podgorii din lume, ca proporție a terenurilor sale agricole, iar vinul se produce pe aceste meleaguri de milenii. Vinul este parte a culturii și identității noastre, dar și o industrie importantă. Progresele din ultimii ani ne inspiră și ne fac mândri: vinurile moldovenești au câștigat peste 1000 de premii la concursuri internaționale, precum Decanter, Mundus Vini, ceea demonstrează progrese în asigurarea calității; vinul nostru se exportă în peste 60 de țări ale lumii, find o carte de vizită a Moldovei; numărul micilor producători a crescut de 4 ori, iar cramele deschise pentru turiști sunt déjà suficient de multe și crează un Drum al Vinului Moldovei. Vinul și cultura vinului sunt un punct de atracție puternic pe plan internațional și merită să-l dezvoltăm strategic, iar în rezultat vor avea toți de câștigat - și pensiunile, și hotelurile, și ghizii de turism… 

 

- Doamnă Diana Lazăr, colaborați cu colegi din România în domeniul turismului? Ce se poate de făcut ca R. Moldova să devină o destinație preferată și pentru românii din dreapta Prutului?

- România este sursă țintă de turiști pentru Moldova, atât datorită vecinătății, dar și pentru că avem atâtea câte ne leagă. Turiștii români sunt intrigați de Republica Moldova, în special cramele și vinurile noastre îi fascinează, dar și experiențele rurale. Anual, peste 980 mii de români vizitează Moldova în călătorii care durează între o zi și 30 de zile, adică sunt turiști care participă la circuitul economic. Pentru a menține acest flux în condițiile pandemiei, e necesar să sporim acțiunile de informare despre cerințele de călătorie, să comunicăm despre ofertele turistice și destinațiile deschise turiștilor, să fim mai activi în mediul digital pentru a-i face pe turiști să-și rezerveze on-line călătoriile. Proiectul nostru a implementat timp de cinci ani campanii de comunicare, marketing și creștere a notorietății Moldovei în România și ne-am convins de succesul unor asemenea investiții.

 

- Vă mulțumim și vă dorim noi succese!


 

Gheorghe BUDEANU

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 341





 

Susține Natura.md: Devino Patron!