Devino Patron!

Nistrul riscă să ajungă un canal înnămolit

Cascadele în lanţ planificate în Ucraina vor lăsa R. Moldova fără apă.

Nistrul riscă să ajungă un canal înnămolit
Fluviul Nistru la Tătărăuca Nouă. Foto: Alecu Reniță

Nistrul ar putea rămâne în totalitate fără apă. Dezastrul este mai aproape decât ne imaginăm, din cauza planificatei construcţii a şase hidrocentrale în amonte pe Nistru, mai sus de Novodnestrovsk, Ucraina. Guvernul ucrainean a luat asemenea decizie la mijlocul anului 2016, iar pentru realizare şi-a luat un termen de zece ani.

Lipsă de dialog între vecini
Vestea unei cascade de șase hidrocentrale care vor prelua apa Nistrului pentru a o transforma în energie electrică a căzut ca un șoc asupra întregii societăți civile și a autorităților din R. Moldova. Deși atât Ucraina, cât și R. Moldova sunt semnatare ale mai multor convenții și acorduri care vizează responsabilitate comună și angajamente de protecție a mediului și a apelor transfrontaliere, statul ucrainean a sfidat toate principiile de drept internațional.

Oricine a văzut măcar o singură dată firul de apă al Nistrului la intrarea în R. Moldova, știe că impactul unei singure hidrocentrale la Novodnestrovsk este dezastruos. Cercetările arată că barajul Novodnestrovsk, construit în 1980, a schimbat radical situația Nistrului. În aproape patru decenii fluviul și-a micșorat catastrofal debitul. Anul 2016 este cel mai proaspăt exemplu de alarmă asupra nivelului apei în Nistru, când practic, zilnic, pe perioada caldă a anului eram atenționați că riscăm a rămâne fără apa de băut. Mai mult, biodiversitatea și ihtiofauna fluviului au de suferit continuu. Regimul de exploatare a hidrocentralei de la Novodnestrovsk a redus debitul de apă în perioada de reproducere a peștilor (aprilie-iunie) cu 45-200 m3/s, iar oscilaţiile diurne (până la 1,5 m) a nivelului apei au stopat practic reproducerea acestora. S-a accelerat procesul de colmatare și distrugere a locurilor de depunere a icrelor și îngrășare a peștelui. Artificial se produc fluctuații de temperatură ale apei - primăvara–vara este mai rece comparativ cu temperatura naturală cu 5-8 °C, iarnă temperatura apei este cu 5-6 °C mai ridicată. Aceasta influențează negativ procesele de reproducere și creștere a peștelui. Mai mult, în ultimii 15 ani Nistrul a fost invadat de vegetaţie acvatică - primul semnal de înnămolire. 

Să ne imaginăm acum, ce se va întâmpla când vor mai fi alte șase hidrocentrale, în amonte de Novodnestrovsk. Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova a menționat recent, pentru postul de radio Europa Liberă, că „orice construcţie pe fluviul Nistru ar trebui să îngrijoreze deopotrivă și Republica Moldova, și Ucraina. În bazinul hidrografic al Nistrului locuiesc peste opt milioane de oameni. Toți beneficiază de apa Nistrului. Așa că mai ales pentru cetăţenii moldoveni și ucraineni, dar și pentru autorităţi trebuie să fie clar că din Carpaţi, de unde izvorăște și până la vărsare, la Cetatea Albă, Nistrul este o fântână orizontală care asigură neîntrerupt peste opt milioane de suflete cu apă potabilă”.

Nistrul la Naslavcea. Foto: Alecu Reniță

 

Potrivit lui Valeriu Cazac, șeful direcției Hidrologie din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, existența celor șase hidrocentrale va însemna acumularea în cantități enorme și manipularea în circuit închis a apei Nistrului. Astfel, lipsit de apă pe teritoriul R. Moldova, fluviului nu-i este lăsată nici o șansă la viață, riscând să ajungă un canal înnămolit. În momentul când veți citi acest material, cel mai probabil vor fi deja cunoscute rezultatele întâlnirii primminiștrilor din R. Moldova și Ucraina, Pavel Filip și Volodymyr Groisman, stabilită pentru data de 13 februarie 2017, cu scopul de a discuta chestiunea celor șase hidrocentrale.

Pavel Filip a anunţat că problema-cheie care va fi abordată în cadrul vizitei va fi intenția Ucrainei de a instala câteva turbine electrice hidraulice pe râul Nistru. „Nu este vorba doar despre nodul hidraulic de la Novodnestrovsk, dar și mai sus pe râul Nistru se intenționează de a fi instalate niște turbine și sigur că acest lucru afectează direct și Republica Moldova”, a spus șeful cabinetului de miniștri. Potrivit lui, una dintre cele mai mari probleme este că din cauza centralelor hidraulice este afectat întregul ecosistem al râului. De asemenea, premierul a anunţat că referitor la acest subiect va solicita și suportul Comisiei Europene, care ar putea să ajute Republica Moldova să facă o analiză profundă a acestei probleme. Oficial, la 13 iulie 2016, guvernul ucrainean a adoptat un program național de dezvoltare privind hidrocentralele, iar recent a anunțat un tender pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind construcția a șase hidrocentrale noi, în amonte de Novodnestrovsk, în special în regiunile Ivano-Francovsk, Ternopol și Cernăuți. Deși a trecut mai bine de jumătate de an de la aprobarea programului, deși conform acordurilor internaționale orice activitate cu impact transfrontalier trebuie consultată și evaluată din punct de vedere ecologic, Ucraina nici măcar nu a  informat R. Moldova asupra planurilor sale.

În data de 12 ianuarie 2017, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, se adresează printr-o scrisoare omologului ucrainean, menționând că despre intențiile ucrainenilor a aflat din presă. „În ultimele decenii starea ecologică a fluviului Nistru s-a înrăutăţit considerabil. Impactul construcției acestor cascade, va fi unul dezastruos. Ca urmare, calitatea apei va fi deteriorată, vor continua să dispară multe specii de pești, iar fluviul va fi înnămolit. În scrisoarea către omologul ucrainean am solicitat Ucrainei să se conformeze prevederilor Convenției privind impactul asupra mediului în context transfrontier (Convenția Espoo), semnată și ratificată de Moldova și Ucraina, și prevederilor Protocolului privind evaluarea strategică de mediu (Protocolul ESM). Astfel, Ucraina este obligată să efectueze consultări transfrontiere în vederea evaluării impactului asupra mediului a construcției cascadei (art. 3 din Convenția Espoo)”, spune ministrul Mediului.

Nistrul la Holoșnița. Foto: Alecu Reniță

 

Vocea ecologiştilor nu este auzită
Scriam anterior în NATURA (a se vedea nr. februarie 2015) că Nistrul trăiește una din cele mai mari drame ale existenţei sale. De fapt, de la 90 încoace, revista NATURA, Mișcarea Ecologistă din Moldova, a semnalat în permanență problemele fluviului, de la izvor la vărsare – defrișarea pădurilor în Carpaţi, desecarea bălţilor Nistrului, construcţia de hidrocentrale, poluarea organică și chimică a Nistrului. Cu o întârziere de două decenii, în noiembrie 2012, Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei au semnat un Acord pentru protecţia în comun a fluviului Nistru. Dar, din păcate, documentul așa și nu a intrat în vigoare, nefiind ratificat de Rada de la Kiev. Alecu Reniță menționa în același interviu pentru Europa Liberă că Ucraina nu ratifică Acordul având interese foarte mari legate de pădurile din Carpaţi, acolo unde se produc acumulări în proporţie de aproximativ 80% din toată apa Nistrului. „Dacă sunt distruse pădurile, atunci volumul de apă scade catastrofal și, până la urmă, cu nimic nu ne alegem. Este o problemă majoră și ea trebuie să intre pe agenda Parlamentului de la Kiev și să ratifice cât mai urgent acordul”. Altfel, o serie de probleme ale Nistrului rămân nesoluţionate. 

Ani la rând vocea ecologiștilor nu a fost auzită de autorități, nici în Ucraina, nici, parţial, în R. Moldova. În tot acest timp, ecologiștii din mediul neguvernamental au bătut alarma, solicitând un dialog deschis al actorilor cheie și soluţii concrete de care depinde soarta Nistrului.

Interese diferite asupra Nistrului
Cu o lungime de 670 km pe teritoriul R. Moldova, Nistrul este pentru noi cea mai importantă arteră acvatică a țării. Fluviul reprezintă, în proporție de 80%, o sursă de apă pentru populație, dar și pentru necesitățile economiei naţionale. Orașele Chișinău, Bălți, Soroca și Rezina se alimentează în exclusivitate din Nistru. Din cauza secetelor hidrologice și al nivelului mic al apei locuitorii din capitală și celelalte urbe tot mai des stau sub amenințarea de a rămâne fără apă în robinete pe perioade nedeterminate. Fluviul Nistru, după importanţa sa, este considerat bazin piscicol de categorie superioară în care se păstrează ihtiogenofondul principal al speciilor de pești valoroși ai ţării.

Pentru Ucraina, Nistrul reprezintă sursă de energie, valorificată în interesul de a reduce, pe termen lung, dependența de resursele energetice din Federația Rusă. Apa Nistrului produce energie electrică în volum de 4 milioane de kw/h pe zi. Activitatea Complexul hidroenergetic de la Novodnestrovsk asigură actualmente economisirea zilnică a 10 000 tone de cărbune, care altfel ar fi fost importat din Rusia. Mai mult, până în 2030 Ucraina intenționează să construiască alte 6 hidrocentrale în amonte, pe Nistru, în regiunile Ternopol, Ivano-Frankovsk și Cernăuți. Potrivit datelor oficiale, investiția totală în proiectele hidroenergetice se va ridica la 120 miliarde de grivne.

Planurile statului vecin se vor răsfrânge catastrofal asupra stării ecologice a Nistrului. Ucraina are interese economice uriașe din exploatarea Nistrului, fără a ține cont de faptul că ne lipsește de sursa principală de apă.

Nistrul la Soroca. Foto: Alecu Reniță

 

Moldova şi Ucraina – o strategie comună pentru administrarea BH al Nistrului 
Cel puţin, de un sfert de veac, Mișcarea Ecologistă din Moldova, promovează consecvent ideea unei Strategii comune de administrare a întregului bazin hidrografic al Nistrului, adică cele peste 72 de mii de km pătraţi ce se află în gestiunea Ucrainei și Moldovei. Când e vorba de apa potabilă zilnică a 8 milioane de oameni, când e vorba de sute de mii de hectare de terenuri agricole care rodesc datorită apelor nistrene, când e vorba de sute și mii de specii de floră și faună care păstrează vie biodiversitatea pe o suprafaţă uriașă, evident că nici un stat nu are dreptul la egoisme locale sau naţionale. Așa cum se menţionează în mai multe documente și materiale elaborate de Mișcarea Ecologistă din Moldova, singura variantă rezonabilă și viabilă este de a administra în comun, ambele state, întregul bazin hidrografic, prioritare rămânând menţinerea vie a debitului natural, a calităţii resurselor acvatice și a rolului primordial al Nistrului de furnizor de apă potabilă pentru cele 8 milioane de oameni din Ucraina și Moldova.

Această Strategie comună ar fi o garanţie pentru securitatea ecologică a ambelor state și ar trebui să facă parte din politica oficială a Kievului și Chișinăului, fără să permită unor ministere, departamente sau grupuri de interese să degradeze sau chiar să distrugă un fluviu care menţine echilibrul ecologic și păstrează viaţa, în ansamblul ei, în toată Moldova și în regiunile din Ucraina apuseană, până în cea de sud, în regiunea Odessa. Să fim foarte responsabili, când e vorba de fluviul vieţii noastre!

Nistrul la Mărcăuți. Foto: Alecu Reniță

 

Lilia CURCHI
Articol publicat în numărul 300 (2017)

Susține Natura.md: Devino Patron!