„Nu există loc pentru concurență și critică între oameni, care fac chiar și cele mai banale lucruri pentru reîntregirea Țării”

Victoria Gorencu este licențiată a Universității Naţionale de Arte București, Facultatea de Arte decorative și Design, secţia Modă. Statutul de artist plastic l-a obținut pășind încă de mică treptele școlilor de pictură, când talentul o urmărea și se surprindea că „își exprimă gândurile desenând”. Primele culori, împrăștiate pe hârtie, le-a însușit la Școala de Arte Plastice, Ungheni, iar studiile liceale le-a făcut la Liceul de Arte „Octav Băncilă”, secţia arte textile-modă, Iași. A urmat cursuri de Masterat în Design vestimentar la aceeași universitate.

Debutează pe scena modei românești în adrul Romanian Fashion Week Iași, fiind parte componentă a grupului Una Moda Group. A participat cu diferite colecții vestimentare la festivaluri de modă în Cluj, București, Londra. În 2010, expune în cadrul Romanian New Fashion, o expoziţie de modă românească organizată în premieră de Institutul Cultural Român din Londra, iar în 2011 participă la Gala Avanpremiere, București, cu colecția „Esenţe de Paradis”. Din 2014 și până în prezent este designer la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău.

Culorile pentru Victoria Gorencu, odată ce Dumnezeu a înzestrat-o cu un talent, fac parte din angrenajul care o ajută să vadă mai bine lumea în imaginile ei reale, să-i cunoască povestea și să comunice cu ea, să trăiască propriile emoții.

Artele Plastice, mărturisește Victoria, amintindu-și de primele clase la Școala de Arte din Ungheni, au avut o mare însemnătate. Orele de studiu spune că i-au „format deprinderi, marcându-i întreaga viață. Obsesia lucrului bine făcut, originalitatea, autenticul au devenit în scurt timp definitorii pentru ce creez, dar și conștiința clară că „talantul» trebuie valorificat”.

A mers cu încredere la Liceul de Arte „O. Băncilă” pentru „a se îndrăgosti iremediabil de România, mergând acolo cu conștiința clară a faptului că sunt român”. Capitala veche a Moldovei i-a devenit dragă, iar școala de arte i-a fost casa din care nu poate rupe amintirile poate cele mai dragi: „Iașul m-a învățat fulgerător lecția solidarității atunci când a trebuit să împart camera, dulapul, mâncarea cu alte șapte persoane, dar și revelația unei spiritualități vii, lucrătoare, când la ora de „stingere», toți cei șapte copii se așezau în genunchi pentru a-și face rugăciunile de seară.

Acest oraș a devenit un loc al beatitudinii adolescentine, al descoperirii unei ortodoxii ziditoare, sub protecția Sfintei Parascheva, făcătoare de minuni, a însemnat contactul cu arta teatrală a unui William Shakespeare răvășitor și cu generozitatea unor dascăli plini de har, un spațiu idilic, care a modelat fundamental sufletul meu de astăzi”.

După șapte ani petrecuți în Iași, un oraș „atât de familiar” copilăriei și adolescenței ei, Victoria este determinată să meargă pe un traseu adiacent la Facultatea de Arte Decorative și Design, Departamentul Modă, iar capitala modernă și tumultoasă, cosmopolită și eclectică a Țării o înfiază în următorii ani de studii. Îi place să studieze, „deoarece specialitatea aleasă „implică cunoașterea mai multor domenii cum ar fi: arte vizuale, arte decorative, arte plastice, anatomie, scenografie, istoria costumului, fotografie, chiar și un pic de psihologie, antropologie și istorie”.

Poate la prima vedere ceea ce apreciază unii la creatorii de modă este talentul, gustul, creativitatea, fantezia, ceea ce nu e puțin. Victoria își caracterizează meseria din perspectiva mai multor dimensiuni: un ansamblu vestimentar „trebuie să redea statutul, ocupația și pasiunile purtătorului, totodată, acesta trebuie gândit în funcție de contextul unde va fi purtat, de mesajul pe care vrei să-l transmiți, nu în ultimul rând, de tendințele sezonului respectiv”. Moda, spune cea care a făcut o școală bună și are misiunea să nu dezamăgească frumosul în artă, e o întreagă industrie din care nu poți exclude istoria, tehnologia, schimbările mediului, evoluția vremii, iar designerul vestimentar bun trebuie să aibă capacitatea să creeze vestimentație viabilă pentru stilul de viață prezent”.

Este discipola unor profesori, care au împins-o spre a crea original, dar care solicită mari investiții, iar la statutul de creator de modă nu se ajunge prea ușor. I-au rămas în amintire mentorii, al căror respect nu l-a lăsat în atelierele facultății, dar îl poartă în suflet: „La București doi profesioniști mi-au marcat dezvoltarea, criticul de modă Alin Gălățescu, datorită căruia am participat la cele mai prestigioase festivaluri de modă din țară și profesorul universitar dr. Ioana Sanda Avram, care ne-a descoperit fenomenul modei în adevărata lui anvergură, pentru că această industrie implică foarte multe meserii”.

Munca și dezinvoltura creativă s-au fructificat într-un proiect de suflet, adunată în colecția „Alchimia firelor” pe care a prezentat-o la Cluj Fashion Week. Podiul însă nu e un scop al Victoriei Gorencu, frumusețea ei stă în eficiența proprie sau cum ar spune chiar ea „am revenit în Basarabia, pentru a continua creația pe cont propriu”. Traseul de „acasă-acasă” l-a împlinit cu studii temeinice, muncă asiduă, dragoste de țară, iar spațiul basarabean a primit-o pentru a continua să investească.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, unde lucrează în prezent, este o nouă etapă de dezvoltare pentru ea „și o cu totul altă formă de exprimare”. Vorbește cu drag despre o echipă „cu cei mai valoroși și dedicați oameni ai muzeului”. Aici a reușit să „elaboreze concepte expoziționale ample de promovare a patrimoniului cultural: Ziua Națională a Portului Popular, Târgul Național al Covorului „Covorul Dorului” și alte expoziții care au pus în valoare atât patrimoniul mobil, cât și cel imobil atât de valoros pentru tot ce-a însemnat spațiul românesc de dincoace de Prut”.

Patriotismul pe care nu și-l declară, dar îl valorifică, îl simte și trăiește, o ajută la „promovarea identității culturale românești și conștientizarea la nivel de mase a apartenenței noastre. Din asta mi-am făcut un crez și am înțeles că pentru un proiect de rezonanță națională este nevoie de mai multe entități care ar putea să schimbe climatul autohton. Cred că fiece om care iubește națiunea română, de pe această bucățică de pământ, trebuie plasat în cadrul și lumina potrivită pentru a se manifesta și pentru a aduce plus valoare societății noastre. În acest context al luptelor identitare, nu există loc pentru concurență și critică între oamenii care fac chiar și cele mai banale lucruri pentru reîntregirea Țării”.

În aproape 10 ani de activitate, Victoria ține mult la valoarea patrimoniului, iar obiectele vechi, cum ar fi covoarele autohtone, edificate în alte muzee ar constitui un brand de țară. Este nevoie, reiterează Victoria, „de viziune și investiții în acest domeniu, pentru a căpăta vizibilitate și valoare și, evident, pentru a fi plasați pe harta turistică a lumii”.

Victoria Gorencu are un suflet frumos după cum i-i chipul și celălalt nume de floare, Viorica. Frumusețile ei vin din credința creștină. Fără a exclude din viața modernă noile tehnologii, un alt fel de dialog între oameni sau conectarea la altă civilizație, omul se poate înălța prin două realități: divinul și rugăciunea. Atunci când desenează, culorile îi dau puterea să creeze frumuseți, dar și să mediteze la conservarea lor ca efect salvator. Victoria are obligația, spune ea, „să avem grijă de mediul înconjurător. Când vom ajunge la conștiința faptului că ne este vital, îl vom percepe ca parte componentă a ceea ce însemnăm noi ca ființe biologice și atunci vom adula tot ce a creat Dumnezeu în marea Lui generozitate”.

Autor: Silvia STRĂTILĂ

Articol publicat în revista NATURA, nr. 379

Susține Natura.md: Devino Patron!