Un medic ca o binecuvântare
natura.md
Feb 21, 2022 05:15
3890
0
Voia să se facă doctor în ciuda tuturor argumentelor din jur că moștenește alte calități decât cele din domeniul medicinei. Determinarea ei să meargă spre vindecarea sufletelor era însă o chemare de la Domnul. Și ce este dat cu folos de Sus omul nu mai poate schimba și nici nu e nevoie de o schimbare. Au trecut mai mulți ani frumoși și rodnici în care dragostea de profesia aleasă s-a fortificat în ea ca o binecuvântare.
Ziua ei de muncă e obișnuită, s-ar putea spune că e o banală rutină, dacă seara nu ar simți că epuizarea nu a înfrânt-o, ci i-a adus bucurie. Haina de chirurg, pe care o îmbracă în fiecare dimineață, îi face ziua mai senină, chiar dacă ofurile pacienților sunt nenumărate. Făt-Frumos dinlăuntrul medicului e același voinic îndărătnic să lupte incisiv cu tot ce e cariat și provoacă durere, iar așa cum a jurat lui Hipocrate, răul trebuie extirpat cu orice preț.
Chipul frumos și senin al tinerei doamne doctor Gabriela Motelica, chirurg dento-alveolar, asistent universitar, Catedra de chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală „Arsenie Guțan” a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu», respinge orice legătură de tot ce poate cauza durere. A trecut prin multe cursuri la facultate, scrâșnind din dinți în fața profesorilor prea exigenți să creadă că un viitor doctor își poate însuși expresia horror humanum est.
Rigoarea multor profesori (de altfel, aceștia sunt adevărații dascăli în învățământ) a călit-o într-atât, încât prima vizită la prosectură, secția în care lumina zilei nu se mai reflectă în ochii celui adus aici, studenta la anul I, Gabriela Motelica a rămas senină și tenace ca în fața unui munte, conștientă că nu-l poate urni, dar îl poate escalada. Iar odată depășit un obstacol începe meseria, care îi cere să o scrie într-o istorie a cărei memorie nu are nevoie de impurități.
Doctorii buni trec mai întâi prin munci grele, prin gărzi de noapte cu salarii mici, asistând în umbra unui medic cu mâinile la spate, mai apoi luând în mâinile sale tremurânde vreun bisturiu și, învăluit de emoții ori scăldat în sudoare, începe adevărata spovedanie în fața meseriei. Aceste trepte profesionale le-a suit cu răbdare Gabriela Motelica, purtând cinci ani de studii, apoi trei ani de rezidențiat, același halat alb, curat, îngrijit, scrobit la sfârșitul fiecărei săptămâni, mai apoi schimbându-l pe un costum chirurgical.
Acum urmează adevărata luptă cu tot ce-i oferă ziua de muncă – pacienți cu acuze diferite, evaluări clinice, metode de tratament, soluții la diferite dileme stomatologice, ore didactice cu studenții, participarea și implicarea cu împărtășirea experienței la simpozioane naționale sau internaționale, congrese științifice ale medicilor stomatologi pentru însușirea anumitelor tratamente implanto-protetice în diferite tipuri de edentații și oferte osoase, alte tehnici chirurgicale dento-alveolare sau învățarea prevenției complicațiilor tratamentului chirurgical. Inovațiile și tot ce apare necesar în chirurgia dento-alveolară sunt ore sau zile de participare la noi conferințe.
Este deținătoare a trofeului „Cea mai bună invenţie creată de o femeie inventator” la Expoziția Internațională Specializată „Infoinvent”, ediția 2021. Deține un certificat în psihopedagogie, iar aceasta îi reconfortează și stimulează conștiința că un profesor trebuie să studieze și să evolueze. Are o listă lungă de lucrări științifice și teze a cărei (co)autoare este. Își adună munca de fiecare zi într-o teză de doctorat cu tema „Pericoronarita molarilor de minte inferiori”. Își urmează mentorul Nicolae Chele, conf. univ., dr. hab. în științe medicale, un maestru în chirurgie maxilo-facială. Măiestria însușită e o școală pe care o transmite, la rândul ei, celor care vin după ea – molari crescuți în cabinetul de chirurgie Larisa Roșca sau mai nou-răsăritul molar de/cu minte Sergiu Beliniuc, un doctor garantat medicinei.
Într-o aripă a Catedrei de chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală „Arsenie Guțan”, reputatul medic, care a trăit aproape de timpul nostru, Nicolae Testemițanu, trăiește bucuria împăcării prin ceea ce și-a dorit ca urmașii să-i continue cauza: aripile doctoriței Gabriela Motelica sunt mai vânjoase și pregătite de orice nou zbor atunci când zborul e ritmat de două minunate colege: dr. Svetlana Strugulea și asistenta Antonina Staver. De o asemenea echipă coroborată cu inteligență și dragoste de muncă un șef de studii, cum este Gabriela Motelica, are nevoie o catedră unde să se regenereze sănătatea și zâmbetul mult dorit pe fața pacienților.
Silvia STRĂTILĂ
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 359
Susține Natura.md: Devino Patron!
