Simplitatea și autenticitatea railencelor
natura.md
Iul 22, 2024 10:11
224
0
Acum, când satele noastre sunt depopulate cei rămași din fidelitate pentru baștina lor sau neputincioși să o părăsească, creează, inventează, resuscitează diferite forme de viețuire. Să nu se confunde cu supraviețuire (termenul este doar o scuză sau o apărare a celor care nu luptă să trăiască frumos). Oamenii, dacă vor, sfidează rutina vieții lor. Probabil, hotărârea de a revigora viața de la țară cu mijloace puține, dar cu dorință de milioane de a nu te plânge că mori de plictiseală la țară îi aparține omului cu inițiativă, deschis la suflet, talentat și cu un optimism iremediabil. Așa putem spune despre Galina Berco, conducătoarea Ansamblului Folcloric „Raileanca” din satul Grinăuți-Raia, raionul Ocnița, care a avut inițiativa să înființeze această formație vocală din câteva voci feminine și, îmbrăcând costumul popular, melodiile lor răsună la festivaluri, concursuri, în tot satul și peste hotarele lui.
Le-am întâlnit la Festivalul tradițiilor și obiceiurilor locale „Doina Ciuhurului”, care s-a desfășurat în satul Grinăuți-Moldova. Șapte voci curate și îmbietoare, răscolitoare și dornice să aducă în actualitate frumusețea melosului popular, armonizează perfect melismele folclorului românesc. Galina Berco își prezintă colegele, care de cinci ani cântă împreună și se întorc la sediul lor cultural, căminul de cultură Grinăuți-Raia, de pe lângă Casa de Cultură din localitate. Doamnele, ale căror voci răsună în toată Moldovioara, îmbrăcate în ii cu flori multe pe ele, adunate cu migală în cusătură pe pânză fină, și în catrințe lungi de parcă poartă cu ele lanurile îmbelșugate ale pământului natal, au diferite profesii, dar duc cu ele un singur steag – cel al folclorului. Ele sunt: Ludmila Huca, Lenuța Mazur, Ludmila Baciu, Valentina Chercheja, și trei nume dintr-o singură rădăcină: Galina, Elena și Natalia Berco. În afară de vocea lor cristalină, aceste doamne ale cântecului popular sunt mame, soții, gospodine, dar și artiste care slujesc cu drag folclorului românesc. Diplome, premii și aplauze adună railencele, an de an, la toate concursurile, festivalurile la care sunt invitate și pe care le onorează cu cântecele culese de la străbuni. Ele răsună frumos prin vocile lor pentru a fi transmise mai departe.
Cartea lor de vizită este bogată în evenimente. Duioșia cântecelor lor răsună la multe activități culturale din sat. Sărbătorile pascale sau șezătorile de altădată, evenimentele calendaristice din moși-strămoși sunt înmiresmate cu cântecele Ansamblului „Raileanca”. Railencile cântă și dansează, aduc speranță grinăuțenilor rămași în satul natal, păstrează valorile naționale și transmit tinerilor din sat autenticitatea și simplitatea care ne mai pot salva neamul.
Autor: Silvia Strătilă
Articol publicat în revista NATURA, nr. 387
Susține Natura.md: Devino Patron!
