O viață fără gunoi (partea a II-a)

În articolul anterior am desfășurat ideea de reducere a deșeurilor produse de fiecare dintre noi. Aceasta face parte din conceptul „Reduce. Reciclează. Reutilizează”. În ceea ce urmează vom detalia despre următorul R – reciclare.

O viață fără gunoi (partea a II-a)

Având în vedere că, în medie, fiecare locuitor al planetei produce câteva tone de deșeuri menajere pe an, reciclarea devine o parte importantă a unei atitudini responsabile față de mediu. Orice proces de reciclare începe de la o bază simplă: selectarea deșeurilor la sursă.

De ce este important să nu aruncăm deşeurile laolaltă?
Gunoiul pe care îl producem este divers, atât ca origine, cât și ca perioadă de descompunere. Atunci când noi depozităm toate tipurile de gunoaie într-un singur loc (resturi de mâncare, cutii de conserve, folii murdare, hârtie folosită etc.), întreaga masă de deșeuri devine un amestec de substanțe urât mirositoare. Resturile de bucătărie încep să se descompună sau chiar să fermenteze, contaminând astfel întregul conținut al coșului de gunoi.

Contaminarea (murdărirea) deșeurilor reciclabile cu deșeuri organice reduce posibilitatea lor de a fi reciclate. De exemplu, compania ABS Recycling, care operează în municipiul Chișinău, reușește să recicleze doar 15% din totalitatea deșeurilor care ajung în formă mixtă. Dacă toți locuitorii municipiului Chișinău ar arunca selectiv gunoiul, agentul economic ar reuși să prelucreze o cantitate mult mai mare de deșeuri zilnic.

Consumatorii casnici sunt sfătuiți să arunce separat următoarele tipuri de deșeuri: menajere, plastic, hârtie, metal, sticlă și textile. Respectarea acestor categorii ar îmbunătăți procesul de evacuare a deșeurilor și ar contribui semnificativ la aspectul vizual al platformelor de depozitare a gunoaielor din orașe.Totuși, întrucât nu toți cetățenii au acces la tomberoane sau spații amenajate pentru fiecare tip de deșeu, se recomandă respectarea principiului celor două fracții: „Fracția uscată” și „Fracția umedă”.

Fracția umedă include deșeurile vegetale – resturi de fructe și legume, de pâine și cereale, zaț de cafea, resturi de ceai, păr și blană, haine din fibre naturale (bumbac, mătase sau lână), coji de ouă, de nucă, cenușă sau alte deșeuri precum scutecele, vata și bețișoarele de urechi, oase, resturi de alimente (carne, produse lactate, ouă întregi). Este gunoiul „clasic”.
Important: din această categorie se consideră a fi și hârtia, cartonul, sticla și plasticul ce păstrează urme de mâncare și nu pot fi curățate (folie carne, folie salam, etc.), hârtie și carton cu reziduuri de mâncare (ulei, grăsime), șervețele de bucătărie folosite. Acestea devin mult mai greu, uneori imposibil, de valorificat și reciclat. 

Fracția uscată include materiale din plastic (folii și pungi de plastic, pahare, ghivece, tăvițe, cutii, bidoane și alte diverse recipiente din plastic), materiale din carton și hârtie (ziare, reviste, hârtie,
documente, plicuri, carton, carton ondulat), materiale din sticlă (borcane, damigene, sticle de vin, sticle de băuturi, sticle de ulei sau oțet, alte sticle albe și colorate), metal (cutii din metal și capace din metal, folie metalică, cutii nereturnabile de sucuri și bere).
Important: înainte de a arunca deșeurile uscate trebuie să respectăm următorii pași: 
– Clătim deșeurile reciclabile cu apă ca să nu fie contaminate cu resturi alimentare (ele sunt cele care provoacă mirosul neplăcut de la gunoiște).
– Le presăm cât mai bine ca să nu ocupe mult spațiu.

Pentru a asigura colectarea deșeurilor pe cele două fracții, trebuie să ne instalăm acasă două coșuri de gunoi. Primul va fi cel clasic, în care aruncăm deșeurile organice. În cel de-al doilea vom aduna fracția uscată, adică toate deșeurile care pot fi ulterior reciclate.
 

P.S. Există și deșeuri nemenajere (mobilier, materiale de construcții, deșeuri vegetale, deșeuri de echipamente electrice și electronice) – acestea fie se colectează la cererea beneficiarului, fie se depun doar la puncte special amenajate din oraș.

 

Silvia URSUL