Bunicii și străbunicii noștri erau mai sănătoși
natura.md
Mai 26, 2024 12:59
279
0
„Eu am o alimentație tradițională!”, „Eu mănânc ce mâncau strămoșii mei, dar de ce ei erau mai sănătoși?”
Auzim frecvent această replică: „Eu mănânc tradițional”! Cine spune asta doar „are impresia” că mănâncă tradițional.
Bunicii și străbunicii noștri nu știau ce înseamnă „E-uri alimentare”, nu știau ce înseamnă rafinare, nu știau ce înseamnă pesticide, ierbicide, îngrășăminte artificiale, nu știau ce e acela Supermarket și tot ceea ce consumau erau din producția proprie!
Cu toții am auzit cel puțin o dată, că pe vremuri, bunicii și străbunicii noștri erau mai sănătoși chiar dacă nu aveau toate beneficiile societății moderne. Pe vremea lor, în stilul lor de viață, nu intrau nici cuvinte precum stres, depresie, anxietate!
Bunica gătea altfel, trăia altfel, făcea lucrurile într-un anumit ritm, fiecare lucru avea rostul și utilitatea lui, iar cu o viață simplă și modestă ea știa cum să le facă pe toate mai simple și necazurile mai ușor de trecut.
Oare ce să fi avut ei atunci și noi am pierdut?
Aveau și ei greutăți, neajunsuri, nici pentru ei viața nu era ușoară. Cu toate acestea, cu o vorbă bună și o masă simplă, dar deosebit de gustoasă, bunica știa să țină casa în armonie!
La bunica, o masă consta uneori doar dintr-o ciorbă de legume fiartă încet pe focul de lemne, alteori doar o mămăligă cu brânză, rareori două feluri de mâncare și mult mai rar carne. Felul acesta de viață îl ducea nu pentru că nu avea, ci pentru că știa că mâncarea multă și grea o încurcă la treabă.
Bunica nu a mâncat niciodată mezeluri, nu a știut cum e gustul de salam sau de Vegeta. Bunica nu a suferit de boli grave. Așa era pe vremuri… mâncarea era mai sănătoasă, aerul mai curat, viața mai liniștită!
Se mânca mult mai multă mămăligă decât pâine, poate pentru că, mămăliga este mai ușor de făcut decât pâinea. Pâinea de grâu era o mâncare mai “aleasă”, rezervată mai curând sărbătorilor. Făina albă de grâu, atât de banală azi pentru noi, era pe atunci mult mai prețuită, căci din ea se făceau multe copturi rituale – cozonaci, colaci – cu semnificație spirituală.
Pe de altă parte, oamenii de la sate mâncau multe lucruri pe care azi tot mai puțini le mai mănâncă: știr, podbal, frunze de sfeclă, hrișcă, mei, bobi, ulei de cânepă, jufă (julfă) – tot un produs obținut din sămânța de cânepă; semăna cu un fel de brânză și era folosit ca umplutură de post la plăcinte și turte ori amestecat cu “tocmagi” (tăiței).
Poate cel mai frapant aspect este consumul mic de produse de origine animală, și nu numai din motivul că respectau zilele de post. Țăranii vindeau produsele de origine animală, precum păsările de curte ori untul de vacă, pentru a avea cu ce să cumpere lucruri pe care nu le puteau produce singuri în gospodărie, iar pentru propria lor hrană se mulțumeau mai curând cu produse vegetale, adăugând la nelipsita mămăligă de porumb fel de fel de fierturi de frunze și fructe, doar din când în când ouă, pește sărat și rareori carne.
Pe vremuri zahărul era scump și rar. Doar puține persoane își permiteau să cumpere zahăr. Cele mai multe preparate erau făcute fără zahăr:
- dulcețurile se făceau din fructe bine coapte fără zahăr adăugat;
- prăjiturile se făceau tot fără zahăr, ori cu fructe bine coapte ori cu marmelade, tot fără zahăr;
Lucru curios pentru noi astăzi, este faptul că țăranii își luau proteinele și din alte surse animale precum melcii sau scoicile! Ce a mai rămas din felul de a mânca al românilor de acum 100 de ani?
Astăzi, stilul de viață într-un ritm tot mai accelerat și rapid, conduce societatea la o alimentație preparată în același ritm, prin utilizarea microundelor și efectele ei nocive, sau consumul mare de semipreparate culminând cu mâncarea fast food, una dintre cele mai agresive pentru sănătatea noastră pe termen lung.
La ora actuală, cele mai consumate produse de către români sunt carnea, mezelurile, pâinea, legumele și fructele.
Societatea în care trăim astăzi s-a schimbat mult, în multe privințe. Cu ajutorul tehnologiei, pe de-o parte ne-am simplificat viața, pe de altă parte ne-am complicat-o! Noi știm astăzi mai multe decât știau strămoșii noștri despre hrană, iar cunoașterea ar trebui să ne ajute să discernem și să păstrăm ceea ce merită păstrat.
Un lucru este cert: îngrijorările și supărarea întunecă mintea și perspectiva asupra vieții. De aceea, deprimații dorm mult, iar stresații bătătoresc bine cărarea către frigider!
Sa ne gândim bine atunci când mai vrem să afirmăm că ducem o viață ca strămoșii noștri pentru că:
* ei beau apă de izvor, noi bem apă din plastic
* ei respirau aer curat, noi respirăm aer poluat
* ei se hrăneau cu alimente gustoase, noi ne umplem burțile cu calorii goale
* ei contemplau natura la umbra unui nuc, noi dăm like pe Facebook
* noi suntem stresați și grăbiți, ei erau relaxați și cumpătați
* noi trăim între plasticuri și betoane, ei trăiau în comuniune cu natura
* ei vorbeau unii cu alții, cu noi vorbește televizorul etc.
Deci, trăiește frumos, mănâncă sănătos!
Autor: Paraschiva MĂMĂLIGĂ,
Articol publicat în revista NATURA, nr. 386
Susține Natura.md: Devino Patron!
