Expediții ecologice pe râul Camenca

Lunile iulie și august au fost dedicate expedițiilor ecologice în cadrul proiectului „Implementarea
programului de măsuri din Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic Camenca”, realizat de către Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă. Cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Austriacă, expediționiștii au inventariat și cartat sursele de poluare a cursurilor de apă și izvoarele care alimentează cu apă râurile mici din cadrul Bazinului Hidrografic Camenca. Informația acumulată în cadrul expedițiilor a fost sintetizată de specialiștii în domeniu și va fi inclusă în lucrările „Cartea albastră” (izvoarele) și „Cartea neagră” (gunoiștile) din bazinul hidrografic Camenca. Aceste documente sunt la etapa de finalizare și vor ajunge în curând pe masa autorităților locale, cu recomandări și propuneri pentru activitățile viitoare de restabilire a bazinului hidrografic Camenca. 

În căutarea izvoarelor
Cele două expediții ecologice cu scopul de a inventaria izvoarele existente în cadrul bazinului râului Camenca au avut loc în perioada de 15-25 iulie și 06-16 august 2020. Cartarea preliminară (în birou) a izvoarelor s-a efectuat în baza hărții topografice cu scara 1 : 50 000, editată în anul 2013. La etapa preliminară au fost identificate: 137 de izvoare, dintre care: 58 de izvoare în subbazinul Camenca, 64 – în subbazinul Căldărușa și 15 – în subbazinul Șovăț. Pe durata expediției, în teren au fost inventariate 87 de izvoare. Dintre acestea, 66 înregistrau un anumit debit (inclusiv la 10 izvoare s-a putut măsura debitul), iar 21 erau secate. Din păcate, s-a constatat că cele mai multe izvoare secate sunt în cursul superior al r. Camenca, în perimetrul comunelor Boroșenii Noi, Pârjota, Hiliuți și Sturzeni. Aici, din cele 36 de izvoare prezente pe hartă, am identificat în teren numai 11 izvoare.
Printre cauzele principale care au contribuit la secarea și dispariția izvoarelor se evidențiază modul actual de gestionare a terenurilor. În majoritatea cazurilor, în amonte de izvoare există terenuri arabile, lipsesc fâșiile forestiere, iar perimetrul din jurul izvoarelor este transformat în pășune. Din cele 87 de izvoare inventariate în teren, de un anumit grad de amenajare dispun 41 de izvoare, iar un grad adecvat de amenajare au numai 23 izvoare.
Principalele măsuri de ameliorare sunt modificarea modului actual de utilizare a terenurilor
(transformarea pășunilor în fâșii de pădure), decolmatarea și amenajarea izvoarelor. Trebuie de
menționat că toate aceste măsuri trebuie aplicate simultan. În cazul izvoarelor cu un debit mare (cele din satele Cuhnești și Camenca) se propune acordarea unui statut de protecție (monument
hidrogeologic) cu delimitarea a unei suprafețe de cel puțin 0,5 ha de zonă protejată.

Izvor în satul Viişoara, Glodeni

Gunoiștile ne poluează apa
Gunoiștile reprezintă una din principalele surse (punctiforme) de poluare a resurselor de apă. În medie, un om poate genera anual până la 0,5 t de diverse deșeuri. Din păcate, cea mai mare parte din aceste deșeuri, în R. Moldova, sunt stocate la depozitele de deșeuri menajere solide. Există numeroase dovezi științifice privind o relație direct proporțională între volumul și suprafața depozitelor de deșeuri și poluarea acviferului freatic cu nitrați.
Cu toate că domeniul protecției mediului este reglementat de circa 35 de acte legislative și peste 50 de Hotărâri de Guvern, aspectul legal al gestionării deșeurilor în R. Moldova lasă mult de dorit, fiind necesară atât restructurarea cadrului legal și instituțional, cât și crearea unui sistem integru de reglementare tehnică și ecologică în domeniile de colectare selectivă pentru reciclarea, valorificarea, eliminarea și depozitarea deșeurilor.
Conform Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor, toate gunoiștile neconforme (iar acestea sunt majoritatea) urmează a fi lichidate. În fiecare localitate urmează să fie creat serviciul de salubrizare, iar deșeurile create urmează să fie evacuate la rampa regională. Conform recomandărilor aceleași Strategii, privind locațiile potențiale pentru amplasarea depozitelor de deșeuri menajere solide, bazinul hidrografic Camenca se include în totalitate în Regiunea 7 – Bălți. Pentru această regiune sunt planificate 2 rampe regionale pentru depozitarea deșeurilor – la sud-est de or. Drochia și la sud de mun. Bălți.
Implementarea prevederilor Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor întârzie să apară, serviciile locale de salubrizare încă nu au fost create în multe comune, de aceea continuă exploatarea gunoiștilor neconforme. Situația creată contribuie la poluarea apelor de suprafață și celor freatice cu diverși poluanți.
Expediția de inventariere a gunoiștilor din bazinul hidrografic Camenca a început cu identificarea și cartarea acestora, în câteva etape. Etapa preliminară a constat în identificarea gunoiștilor din perimetrul bazinului hidrografic Camenca în baza informației plasate pe site-ul geoportal. Gunoiștile pe acest site au o localizare punctiformă. Tot de pe această sursă găsim suprafața gunoiștii, capacitatea proiectată, volumul de deșeuri menajere solide înhumate, începutul exploatării, perioada de funcționare și starea ei. Astfel, în baza acestei surse au fost identificate 38 de gunoiști, dintre care 13 în subbazinul Camenca, 10 – în subbazinul Căldărușa și 15 – în subbazinul Șovăț.
Totuși, informația plasată este relativ învechită, de aceea este nevoie de o actualizare. Astfel, datele cu referire la suprafețe, dar și starea gunoiștilor au fost validate în procesul de efectuare a expedițiilor în teren (în perioada 15-21 iulie și 06-16 august 2020). Pentru efectuarea expediției în teren a fost elaborată o anchetă de inventariere.
În teren, s-a reușit inventarierea a 24 de gunoiști din cele 38 identificate preliminar. Astfel, din toate gunoiștile inventariate, 22 de gunoiști activează până în prezent, iar 2 au fost lichidate (cele din s. Hâjdieni și s. Cucuieții Noi). Suprafața totală a gunoiștilor este de 70,6 ha. Am constatat că starea gunoiștilor este una deplorabilă în limitele bazinului r. Camenca. În majoritatea cazurilor nu se respectă principiul de amplasare sigură a gunoiștilor. Practic toate gunoiștile sunt situate în apropierea obiectelor acvatice, pe locuri deschise și în apropiere de localități. Astfel, sunt o sursă majoră de poluare pentru corpurile de apă (de suprafață și subterane) și așezările umane. Majoritatea necesită lichidare, iar câteva o amenajare adecvată.

La marginea gunoiştii din oraşul Glodeni

Pentru reabilitarea ecologică a râului Camenca
Râul Camenca are un Plan Integrat de Gestionare, inclusiv a afluenților Căldărușa, Glodeanca, Șovățul Mare și Șovățul Mic. Planul este elaborat conform cu prevederile Directivei Cadru a Apei a Uniunii Europene și cu Acordul de Asociere la UE, ca parte integrantă a Planului de Management al râului Prut.
Documentul conține o descriere de ansamblu a bazinului hidrografic Camenca, cu analiza caracteristicilor geografice, climatice, geologice, hidrologice și ecologice. De asemenea, este realizat un program de reabilitare a râului Camenca. Acesta a inclus și activități de împădurire pe malurile râului Glodeanca în jurul a 9 ha de fâșie riverană, teren al primăriei Danu, raionul Glodeni, plantări care sunt îngrijite de către un agent economic. În așa fel, pe lunca râului Glodeanca, care se scurge de la Danu și este confluent cu Camenca la Moara Domnească, va putea fi creat un coridor ecologic, care va apăra apele râulețului Glodenca de evaporare și va face o conexiune cu rezervația „Pădurea Domnească”, formând rețeaua ecologică locală.
Primul pas spre reabilitarea ecologică a bazinul râului Camenca este făcut datorită unui proiect, realizat cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Agenției Austriece pentru Dezvoltare și Cooperare (ADA), implementat de Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă. Scopul programului constă în sporirea conștientizării ecologice a cetățenilor și implicarea comunităților în ameliorarea stării ecologice a bazinului hidrografic Camenca pentru gestionarea adecvată a resurselor acvatice.

Toate activităţile sunt realizate în cadrul proiectului SDC-ADA „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”.

Izvorul râului Camenca

Ioana Bobînă, președinta Asociației Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă:
- Expedițiile ecologice 2020 din cadrul Bazinului Hidrografic Camenca au arătat că, din păcate, râul Camenca (Camca) continuă să fie batjocorit, iar dovadă sunt numeroasele surse de poluare identificate. La fel de crudă este și situația privind izvoarele. Pe durata expediției, după multe ore de căutări, am reușit să localizăm izvorul de unde trebuie să-și ia cursul râul Camca, satul Moșani, comuna Vasileuți, raionul Râșcani. Izvorul nu are apă și este înconjurat de gunoi. Dar am găsit în Valea Prutului de Mijloc și exemple frumoase. De exemplu, un sat înconjurat de izvoare - Cuhnești, raionul Glodeni.

Iurie Bejan, doctor în științe
Expediția a demonstrat încă o dată situația dezastruoasă pe care o avem în domeniul gestionării
resurselor de apă. Foarte frecvent noi întâlneam cazuri, când deasupra izvorului se află o gunoiște, iar mai la vale de el se află o localitate sau o stână. Trebuie modificată esențial conceptul de gestionare a resurselor de apă, în primul rând la nivelul populației locale, dar și a administrațiilor publice locale. S-a demonstrat încă o dată că extinderea necontrolată a activităților agricole (pășunatul, terenurile arabile) au provocat secarea multor izvoare. Sperăm ca situația dată să nu se repete și în comunele Cuhnești și Camenca, unde într-adevăr am găsit niște izvoare unicale.

Valeriu Țarigradschi, doctor în științe
Statistica tristă a stării izvoarelor ne demonstrează că, de fapt, sistemul hidrografic Camenca practic a pierdut sursa principală de alimentație - izvoarele, care menține debitul râului în perioadele secetoase de vară, iulie-august. Lipsa precipitațiilor iarna și în perioadele tradițional ploioase de primăvară și toamnă, în combinație cu temperaturile toride, au amplificat procesul de degradare, secare a sistemului hidrografic. În acest sens, astăzi Bazinul Hidrografic Camenca reprezintă o rămășiță jalnică, fragmentată, a unui sistem de râulețe viabile cu apă curgătoare odinioară, care s-a transformat într-un șirag trunchiat de corpuri de apă, încorsetate în pretinse lacuri de acumulare.

Lilia CURCHI

Pagină realizată cu sprijinul Asociației Femeilor pentru Mediu și Dezvoltarea Durabilă, în cadrul
proiectului. „Implementarea programului de măsuri din Planul de Gestionare a BH Camenca, cu
suportul programului de granturi oferite ONG-urilor întru susținerea comitetelor sub-bazinale din
Republica Moldova din cadrul proiectului SDC-ADA „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”. Gestionar al Programului de Suport (granturi) este Agenția „Apele Moldovei”. Conținutul acestui material nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a donatorului.

Susține Natura.md: Devino Patron!