Fiecare cu graiul său
22 mai - Ziua Mondială a Biodiversității
natura.md
Mai 22, 2021 09:55
3915
0
Toate vietăţile îşi au graiul lor. Cine ar putea să le înţeleagă pe toate? Cine ar putea să ne descifreze, bunăoară, graiul pomilor și al florilor? Dar cine se poate lăuda că știe perfect graiul altor „necuvântătoare" – al mamiferelor, păsărilor sau insectelor zburătoare?
Antrenându-ne urechea, ochiul şi suf1etul, vedem şi înţelegem că în jurul nostru există lumi încă foarte puţin cunoscute, unele, poate, abia urmând a fi descoperite. Fiecare îşi are felul său de a fi, rostul său în viaţă, modul specific de a se exprima, adică graiul său.
Există multe limbaje diferite graiului omenesc, pe care le practică, să zicem, câinii, pisicile, alte animale domestice, precum îşi au limba lor de comunicare şi animalele sălbatice, trăitoare în câmpii sau în munţi, prin păduri ori în pustiuri, pe uscat şi în apă.
Graur (Sturnus vulgaris). Foto: Vitalie Carabulea
Orice gâză, cât de mică, vine în contact cu suratele speciei sale, comunicând înde ele. Deşi nouă, uriaşilor de noi, minusculele acestea ni se par nişte fiinţe mute...
Există şi o limbă a albinelor care ne dau faguri dulci de miere. Însă, ce ştim noi din limba în care comunică acestea?
Altfel spus, toată vietatea cu limba sa.
Natura le-a înzestrat pe toate cu calităţi uirnitoare, fiecare avându-şi graiul său deosebit. Și-l are mierla, cucul, privighetoarea... are şi gâza ce pare a fi mută.
Ce săracă ar fi lumea fără toate acestea!
Vorbitoare şi cântătoare e frunza copacului, precum sunt şi firele de iarbă verde, mai ales, când vântul jucăuş le provoacă - ce guralive, ce cântătoare sunt toate!
Pui de pițigoi mare (Parus major) cerând mâncare. Foto: Cristina Kifa
Există savanţi, cercetători care-și consacră viaţa proprie studierii acestor acestor vietăți, precum şi a limbajelor în care ele comunică. Se cunosc ornitologi care înţeleg și pot tălmăci limba păsărilor. Nu mai zicem de acei, foarte mulţi dintre oameni, care înţeleg şi comunică, aproape zilnic, cu dobitoacele.
De altminteri, orice sunet, orice mişcare sunt şi ele produse de cineva. Fiecare din acestea au a spune câte ceva, fiind purtătoarele unor semnale de viaţă, a unor mesaje.
Toată viaţa încercăm să percepem mesajele ce ni le transmite mereu Natura din jurul nostru. Aceasta se află într-un dialog permanent cu noi, de multe ori insuficient înţeles.
Dialogăm, uneori, cu soarele, cu alţi aştri cereşti, care ne dau lumină şi energie.
Dialogăm fie în glas, fie în gând, cu orice element constituant al Naturii, chiar și cu o piatră, cu îndelung tăcuta piatră, care şi ea are multe a ne spune. Adeseori, ne surprindem că vorbim cu noi înşine ori cu viaţa din care facem parte cu toţii. Dacă meditezi mai bine asupra acestui fel de a dialoga. cu cele din jur, realizezi că el se produce, adesea, de la sine, chiar şi printr-o privire, printr-un gest, printr-o mişcare.. Oare nu este şi aceasta o formă de comunicare foarte eficientă, la care recurg cel mai ades vieţuitoarele din mediul care ne înconjoară?
Priviţi-le: cât de multe şi cât de diferite sunt toate. Și fiecare are nevoie de protecţie, ca şi de hrană, lumină, căldură, înţelegere...
Or, fără toate acestea nu există comunicare şi armornie deplină.
Gheorghe DONI
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 170
Susține Natura.md: Devino Patron!
