Lilia Curchi: „Moldova are deficit de aer curat, iar asta înseamnă o problemă de sănătate publică enormă”

Aerul curat a devenit o necesitate prioritară pentru sănătatea publică, iar comunitatea internațională este alarmată de calitatea din ce în ce mai proastă a aerului atmosferic. Iată de ce în acest an Organizația Națiunilor Unite (ONU) a decis să desemneze în premieră ziua de 7 septembrie drept zi internațională a aerului curat pentru un cer albastru. Când aerul inspirat este curat, de ce acesta este tot mai poluat în țara noastră și în ce mod influențează el sănătatea oamenilor. Cum fiecare dintre noi poate contribui la un mediu ambiant mai sănătos, aflați de la Lilia Curchi, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, redactor-șef coordonator al revistei NATURA, scrie sanoteca.md.

Lilia Curchi: „Moldova are deficit de aer curat, iar asta înseamnă o problemă de sănătate publică enormă”

Doamna Curchi, care ar fi definiția aerului curat?

O definiție mai „ca la carte” ar fi că aerul curat este acel amestec unic de gaze, vital, care posedă caracteristici superioare de calitate și cantitate. Aerul curat este cel care nu provoacă probleme de sănătate, pentru care nu ai nevoie de mască de protecție și pe care îl inspiri „cu poftă”. Pentru mine personal, aerul curat este în mijlocul naturii, departe de aglomerațiile urbane, gaze de eșapament, etc. Din păcate, poluarea aerului nu este mereu vizibilă, dar efectele ei sunt de lungă durată.

 

Este poluarea aerului o problemă de sănătate publică?

Cu siguranță, da. Este dovedit prin studii științifice că poluarea aerului sau calitatea precară a acestuia generează riscuri majore pentru sănătate, cauzând boli pulmonare, boli cardiovasculare și cancer. Cei mai afectați sunt copiii, vârstnicii și persoanele care suferă de afecțiuni respiratorii. Pentru Moldova aerul curat e un mare deficit și acest lucru înseamnă un risc enorm pentru sănătatea publică.

 

Cum afectează aerul poluat sănătatea?

În cel mai direct mod. Statisticile arată că în anul 2016 au fost înregistrate la nivel global 6,5 milioane de decese premature legate de poluarea aerului. Poluarea aerului, deși este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea omului, este, în același timp, și una dintre principalele cauze de îmbolnăvire și deces, care poate fi evitată. Adică, aerul curat reduce riscul deceselor premature. Dar, aerul poluat afectează nu doar sănătatea omului, dar și a naturii. Are un puternic impact asupra recoltelor și pădurilor, ecosistemelor, climei și mediului în ansamblu, cu grave consecințe asupra productivității și creșterii economice.

 

În acest an, ONU și-a propus să celebreze, în premieră, Ziua internațională a aerului curat. Cum credeți, ce impact va avea acest eveniment asupra populației?

Orice zi dedicată naturii este un eveniment important. Situația mediului este tot mai îngrijorătoare din cauza intervențiilor nechibzuite ale omului, a goanei după profit în defavoarea a tot ce este verde. Prin instituirea acestei zile, comunitatea internaţională atrage atenția că îmbunătăţirea calităţii aerului reduce riscurile de sănătate și poate atenua schimbările climatice. Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, marcată începând cu acest an, ar trebui să încurajeze cetățenii să fie mai activi în demersurile către autorități și să ceară măsuri de îmbunătățire a calității aerului. Aici mă refer la crearea în localități a zonelor verzi, aleilor și parcurilor – acestea sunt filtre naturale ale aerului, zone de umbrire, dar și paravane contra zgomotului. Evident, utilizarea transportului în comun reduce din poluarea aerului. Dar, în condițiile pandemiei, când utilizarea transportului în comun este o provocare, acțiunile responsabililor ar trebui să fie direcționate atât spre îmbunătățirea calității și siguranței transportului public, cât și spre crearea insfrastructurii pentru transportul alternativ – biciclete, trotinete, etc.

 

Care sunt sursele principale de poluare ale aerului atmosferic în Moldova?

Este în primul rând transportul auto a cărui cotă este de 90% din volumul total de poluare a aerului în R. Moldova.

În afară de sursele mobile de poluare, adică transportul (inclusiv transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă), mai avem alte două tipuri de surse poluante: sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale, precum și transferul transfrontalier de noxe. Cei mai importanți poluanți rezultați din aceste procese sunt oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc.

 

Cum putem să contribuim fiecare dintre noi la protejarea aerului?

Să nu generăm surse de poluare prin activitățile noastre casnice sau industriale. Am spus anterior că sursa principală de poluare sunt automobilele. Uitați-vă în jur și observați starea tehnică a vehiculelor. Republica Moldova a ajuns groapa de gunoi a Europei. Mai mult, controlul se efectuează o dată cu revizia tehnică anuală, formal, iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului a fost lipsit de pârghia de control a automobilelor în trafic. O altă neglijență este arderea în teren deschis a deșeurilor vegetale, menajere, plastice etc. Dorind să scape de gunoi, oamenii din Moldova nu doar că încalcă legea, dar distrug biodiversitatea, își pun în pericol sănătatea.

De asemenea, să plantăm păduri, cât mai multe, să împădurim malurile râurilor și să creăm perdele de protecție a câmpurilor. Toate contribuie la îmbunătățirea calității mediului, inclusiv a aerului.

 

Arderea resturilor și a vegetației (frunze, iarbă) influențează calitatea aerului atmosferic?

În general, arderea deșeurilor vegetale este interzisă și se pedepșeste conform legii. Desigur că arderea frunzelor, a ierbii, miriștei etc., duce la poluarea aerului și la agravarea bolilor respiratorii. Unii, așa-ziși gospodari, dau foc acestor resturi pe timp de noapte, pentru a nu fi surprinși de vecini sau de poliție. Este o dovadă de lipsă de bun simț și grija față de sănătate. Diminețile și serile de toamnă sunt îmbâcsite de fumul de la arderea frunzelor, iar acest fum rămâne pentru mult timp la nivelul solului și-l  afectează nu doar pe cel care a dat foc resturilor vegetale sau altor deșeuri, dar pe toți cei din jur, pe zone extinse. Am găsit date interesante pe site-ul Agenției de Mediu – o treime din măsurările lunii octombrie arată depășiri ale standardelor pentru nivelul de particule nocive și monoxid de carbon, substanțe extrem de toxice, mai ales, cancerigene. Tocmai acestea sunt substanțele degajate la arderea frunzelor uscate.

De aceea, în fiecare an, în revista NATURA și pe pagina ecopresa.md, publicăm îndemnul „STOP adrederii frunzelor și miriștii”, în speranța că cetățenii vor deveni mai responsabili. Există soluții care pot fi aplicate – frunzele pot fi compostate – și astfel vom contribui la creșterea fertilității solului și vom avea roade sănătoase.

 

Ce măsuri se iau la nivel național, ca să avem un aer mai curat?

Raporatele Ministerului de resort arată că sunt realizate anumite măsuri, legislația este armonizată cu prevederile europene. În fiecare an, în localități sunt desfășurate acțiuni în cadrul „Săptămânii Mobilității Europene” care încurajează folosirea transportului alternativ.  Totuși, Moldova este încă restanțieră la capitolul îndeplinirii angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere care protejează aerul prin prevederi drastice. Nu prea pot oferi exemple de măsuri concrete, căci scriu inspirând mirosul de la stația de epurare din Chișinău, care așa și a rămas o problemă nerezolvată. Agenților economici le este convenabil să polueze, căci controalele inopinate pot fi efectuate în rare cazuri, iar calculul pagubelor economice estimate aduse aerului atmosferic nu reflectă situația reală. Amenzile mici încurajează nerespectarea prevederilor de mediu. În mod urgent este nevoie de perfecționarea legislației de mediu și respectarea principiului „poluatorul plătește”, cu stabilirea unor amenzi dure pentru prejudiciul adus mediului și costuri mari de restabilire a resurselor naturale.

 

Ar fi transportul ecologic (automobilele electrice, bicicletele) o soluție pentru țara noastră? Suntem noi oare pregătiți și adaptați acestor schimbări?

Viitorul aparține transportului ecologic, iar în Moldova firește că ne dorim dezvoltarea acestuia. Răspunsul la ambele întrebări este „da”. Pentru un aer mai curat însă trebuie să facilităm prin lege importul autovehiculelor noi, inclusiv ale celor cu motor electric, micșorând sau anulând taxele de intrare în ţară, să pregătim un cadru pentru colectarea și reutilizarea bateriilor uzate ale mașinilor electrice. De asemenea, să creăm infrastructură pentru bicicliști, mai ales în orașe.

 

Starea de urgență în pandemia COVID19 ne-a obligat să stăm acasă, să circulăm mai puțin cu mașina. A putut să respire mai ușor planeta în aceste câteva luni de interdicții de deplasare cu transportul?

Statisticile arată că planeta a respirat mai ușor în urma reducerii activităților industriale și a circulației transportului în prima jumătate a anului. Dar nu ne putem bucura, căci aceste ușoare succese pe plan ecologic au venit pe timp de pandemie, pe timp de situație extremă în sănătate publică. Îmi doresc să trăim într-un mediu curat savurând bucuriile vieții în mod responsabil și asigurând un viitor durabil generațiilor viitoare.

 

Ce sfat le-ați da cititorilor noștri pentru a trăi într-o țară, în care ecologia și în acest caz aerul curat să îl simtă toată lumea?

Să manifeste o grijă mai mare față de mediu prin acțiuni simple, dar în fiecare zi. Pentru un aer mai curat, să alegem transport ecologic sau să optăm pentru mersul pe jos (sigur, evitând zonele cu trafic intens). Să descurajăm acțiunile de poluare a mediului precum arderea deșeurilor, incendierea frunzelor uscate și a miriștei. Să consumăm durabil resursele – orice risipă de alimente sau bunuri, înseamnă mai mult consum de apă sau energie. Prin reducerea poluării aerului vom deveni mai sănătoși, vom economisi pe servicii medicale, vom fi mai eficienți economic.