Nadejda Brînzan: Iubea sincer Basarabia şi neamul românesc

Nadejda Brînzan: Iubea sincer Basarabia şi neamul românesc

Încă o voce puternică românească din Primul Parlament ne părăsește. Nadejda Brânzan a iubit sincer Basarabia și neamul românesc. Credea în reîntregirea României și dorea foarte mult să prindă Ziua Dreptății.

Împreună cu Lidia Istrate, Elena Bălan, Alexandra Raiu, Lidia Decusară, Olga Ojog, -- Nadejda Brânzan a transformat tribuna Primului Parlament într-o tribună a femeii dezrobite din Basarabia, care ieşea din muţenia impusă de regimul sovietic şi demonstra întregii societăţi că mamele au un cuvânt greu de spus în reîntregirea neamului şi pot educa patriotic nu doar familia, ci şi  întreaga Moldovă. Prin felul ei blând şi îngăduitor de a potoli confruntările dintre fraţi în Parlament, a avut contribuţii importante ca deputaţii să fie cât mai uniţi în jurul cauzei naţionale şi să nu cadă pradă intrigilor şi dezbinării.

A avut multe iniţiative pentru a înveşnici destinul tragic al Basarabiei, a îndemnat primarii din toate localităţile să ridice câte o Troiţă în memoria deportaţilor şi a tuturor băştinaşilor, care au murit în urma foametei artificiale organizată de ocupanţi, a îndemnat intelectualitatea să scrie câte o monografie despre fiecare localitate din R.Moldova.

Avea multă înțelepciune și răbdare, dar în ultimii ani suferea cumplit că bandiţii au pus mâna pe putere şi au provocat prăbușirea instituţională şi morală a R.Moldova. Înainte de a spune ceva în spaţiul public, Nadejda Brânzan se documenta temeinic. Deşi deţinea toate probele în privinţa hoţilor şi profitorilor, nu-i venea să creadă că după aproape 3 decenii de la votul istoric din 27 august 1991, în fruntea moldovenilor au ajuns cele mai oribile personaje, nişte lepădături, care îşi bat joc de popor, de omul simplu şi de zbaterile înaintaşilor pentru adevărul istoric. A îndrăznit să-i convingă pe politicienii pro-europeni şi unionişti să formeze un front comun împotriva formaţiunilor retrograde, diversioniste, care au ocupat instituţiile statului, aducându-le cele mai convingătoare argumente, însă ei, ştiu totul, şi nu au nevoie de sfaturile înaintaşilor. A participat la zeci de emisiuni, care ar trebui să fie adunate şi să facă parte din Tezaurul de aur al Mișcării de Eliberare Națională. Sper să le ajungă curaj consilierilor din Rezina să confere numele distinsei doamne Nadejda Brânzan spitalului, în care a lucrat, şi a unei străzi din oraş.

Ne-a părăsit o minunată colegă în a cărei inimă se află filele de glorie ale renaşterii naţionale şi cele mai frumoase sentimente faţă de acest popor şi pământ matern, pentru care s-a zbătut o viaţă ca să fie liber, reîntregit şi prosper.

Dumnezeu să vă aibă în pază și să vă țină lângă îngerii Lui.

Adio, Nadejda Brânzan! Lumină lină!

 

Alecu RENIȚĂ