Fața nevăzută a măștilor

Fața nevăzută a măștilor
Deșeuri din pandemie: măștile medicinale. Foto: Irina Balica

„O movilă cu măști de protecție, atât cât ar încăpea într-un sac de 10 kg” – astfel au estimat lucrătorii de la Stația de Sortare a deșeurilor din Chișinău cantitatea de măști care a ajuns la ei timp de trei zile. Deși separarea măștilor nu ține de activitatea întreprinderii, ne-au acceptat cu interes propunerea să facem acest experiment.

Acum, să înmulțim această movilă la 10 și să ne imaginăm cât se adună lunar. Unde mai pui, că la Stație ajunge cca 60 % din gunoiul orașului Chișinău (nu și a suburbiilor). Marea majoritate a măștilor din imagine sunt medicale. Măștile nu sunt biodegradabile, nu se descompun, nu pot fi reciclate! Mai mult, acestea riscă să contamineze deșeurile din mașina cu gunoi și să ajungă necontrolat în natură.

Acest lucru prezintă un risc pentru sănătatea publică, deoarece deșeurile infectate sunt un vector pentru virusul SARS-CoV-2, care supraviețuiește până la trei zile pe materiale plastice și există, de asemenea, impacturi largi asupra ecosistemelor și organismelor.

Despre măștile din spitale, cu tot restul echipamentului de protecție împreună
Cca 25 tone pe lună în perioada pandemiei, față de cca opt tone până în martie trecut – tot acest echipament de protecție ajunge la gunoiște. Spre deosebire de măștile aruncate de noi însă, acesta este sterilizat și mărunțit.

Cea mai mare parte a deșeurilor medicale, cca 20-23 tone lunar, sunt preluate de companiile „Ecostat” și „UISPAC”, care ulterior le tratează cu abur într-o instalație specială la o temperatură de cca 136 grade Celsius (pentru a distruge microorganismele), le fărâmițează și le transportă la groapa comună de gunoi.

Doar Spitalul Clinic Republican își are propriul autoclav – cca 3 tone de deșeuri medicale produse lunar sunt sterilizate cu abur sub presiune, mărunțite, după care ajung și ele la groapa de la Țânțăreni.

Ce spun statisticile
Cca 129 miliarde de măști pe lună, la nivel global – atât se estimează că utilizăm în perioada pandemiei COVID-19, potrivit Environment, Science & Technology Journal. Încă nu s-a găsit o soluție pentru problema măștilor medicale utilizate. Pe de o parte, măștile ajung la groapa de gunoi pentru că nu sunt reciclabile și devin o sursă constantă de contaminare a solului, aerului și
a apei de suprafață. Pe de altă parte, dacă le incinerăm, poluăm aerul. 

Adepții incinerării susțin că tehnologiile moderne de incinerare sunt non-poluante. Unele studii demonstrează însă că nu-i chiar adevărat. În orice caz, astăzi aceste incineratoare nu se mai construiesc în Europa, sunt considerate metodă învechită. Noua tendință globală este de integrare a economiei circulare – orice produs este fabricat din materiale reciclabile, iar după ce este aruncat în lada de deșeuri, împreună cu alte produse sortate reia o nouă viață. 

Conștienți de daunele pe care le aducem mediului, mai ales pe timp de pandemie, mulți oameni încearcă să compenseze prin diverse acțiuni ecologice. 

Schimbarea vine de la noi.

Cătălina MOLODOI

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 345