Pasăre, ca un arhitect
Am citit în revista NATURA din luna iunie articolul Silviei Ursul „Recensământul cuiburilor de cocostârc” și am hotărât să vă scriu o mică istorioară, inspirată din realitate, chiar din realitatea de lângă mine, eu fiind martor la cele văzute. Despre cocostârci, păsări frumoase și adorate de toți, mai ales, că ele se întorc la noi primăvară devreme și ne aduc bucuria anotimpului cald și a verdelui crud. NATURA e revista la care sunt abonat de mai mulți ani, iar continuarea subiectelor publicate e un îndemn la discuție.
Povestea despre cocostârci este din satul meu. Partea de nord a satului Gotești, din raionul Cantemir, până la 10 iulie 1958 era sat aparte și se numea neoficial, Flămânda, așa cum se numește și acum. Iată că în această suburbie a satului Gotești, nu departe de Locul horii, la vreo 5-6 sute de metri de râul Prut, o familie de cocostârci, cu vreo 15 ani în urmă, într-un stâlp de telegraf, și-a durat o casă – un cuib. De atunci, în fiecare primăvară – vară aici ei își construiesc cuib, deci avem cu o casă mai mult și chiar o familie cu mulți pui.
La finele lui martie, 2024, un vânt puternic a dărâmat cuibul. Nenorocirea s-a întâmplat și din cauza că stâlpul de telegraf se înclinase un pic. Dar familia de cocostârci nu a disperat și s-a apucat de treabă. În data de 30 martie i-am urmărit vreme îndelungată. Pentru început, au încercat să-și dureze un nou cămin într-un pilon de electricitate, dar nu la mult timp, au revenit la temelia veche. Așa că, la 11 aprilie, cocostârcii deja cloceau. E de remarcat faptul că, deși stâlpul e înclinat, cuibul parcă e făcut cu viterpasul. Pasăre-arhitect, nu alta.
Am urmărit păsările și am făcut fotografii - atunci când casa era în plin proces de refacere, dar și în iulie, ca să fie o poză mai recentă.
Am surprins în fotografie păsările nu doar atunci când munceau, clădeau cuibul, dar și un moment din viața intimă a lor, după cum spunea și portul Mihai Eminescu: „Un instinct atât de van, ce le-abate și la paseri de vreo două ori pe an”.
E frumos cuibul. Și nu e sătean să nu se oprească să admire cocostârcii satului. Cuibul lor zici că este făcut de un mare arhitect, dacă arhitecți n-o fi chiar ei – cocostârcii.
Autor: Anatol Cristea
Articol publicat în revista NATURA, nr. 388
Susține Natura.md: Devino Patron!