Popas prin locurile pitorești din Pistruieni
natura.md
Aug 28, 2024 03:26
202
0
Fiecare comunitate are o istorie unică. Strămoșii satului Pistruieni ne-au lăsat ca moștenire tot ce au creat mai de preț: izvoare, fântâni, dragostea de plaiul natal, morminte și monumentele celor căzuți pentru binele satului.
Satul, unde m-am născut eu, are o istorie veche. Cu un an înainte de a se dezice de tronul Ţării Moldovei, Petru Şchiopul semnează la 10 noiembrie 1590 documentul în care se aminteşte că satul Pistruiul, mai apoi numit Pistruieni, este aşezat pe râul Răut. Moşia satului Pistruieni a fost stăpânită de mai mulți boieri: Pistrui în 1590; nepotul lui Pistrui (Pătraşcu) în 1630; Istrate Caroian în 1690; Stolnicul Vasile Boteanu, biv vei stolnicul Ion Carp, Ştefan Cărcos, boierul Iani Ţambel în 1835; boierul Ion Cruşevan în 1890; cucoana Olga Cruşevan până în 1940.
Cu o așezare pitorească pe creasta unei stânci, care se oglindește în apa râului Răut, Pistruieni este o comună cu satele Pistruienii Noi și Hârtop, care se află în partea de nord-vest de Orhei. Se mărginește cu satele Prodănești la nord, Brânzeni la est, Ordășei la nord-est, Bălășești la vest și cu Sloveanca la sud-vest.
Teritoriul de azi al satului a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Ca și alte sate din preajma Răutului are o preistorie bogată și interesantă. Vatra nouă a satului Pistruieni a fost amplasată pe stânci înalte, formată din straturi de rămășițe de diferite scoici, moluște, calcaruri, dovadă că aceste locuri au fost cândva fundul unei mări. La Pistruieni, terenul e deluros, există numeroase cariere de piatră, iar Răutul este strâmtorat de stânci.
La poalele stâncilor, pe malul râului Răut, din adâncul pământului, pornesc trei izvoare cu apă cristalină, care au potolit setea consătenilor de sute de ani, în trecut fiind zece. Odată cu reconstruirea hidrocentralei de la Brânzeni, izvoarele au fost inundate și distruse, iar în prezent din cauza secetei debitul apei în Răut a scăzut. La 10 m de la izvoare este în stâncă o peșteră. În 2006, arheologul Nicolae Chetraru a constatat că așezarea din stânca Pistruieni datează din perioada paleoliticului târziu, acum 100 mii de ani. La intrare grota are o lățime de 4 m, iar înăuntru - 6-7 metri. Peștera are o înălțime de 2 m și o lungime de 10 m. În perioada războiului, în timpul bombardamentelor, oamenii din localitate se ascundeau aici.
Satul are toate edificiile sociale de care au nevoie locuitorii.
Primăria comunei Pistruieni își are sediul într-o clădire mare și frumoasă, construită în 1985 și amenajată cu gust grație primarului Maria Mihalcenco.
Numai după unirea Basarabiei cu România în sat s-a început o viață nouă, culturală. În 1924 a fost construită clădirea școlii primare, unde a lucrat ca învățător Nicolae Bobu. Din 1995 școala de 8 ani a fost reorganizată în gimnaziu (director A. Bargan), care din 2015 poartă numele istoricului Anton Moraru.
După cum ne arată documentele, în 1925-1926, a fost construită grădinița de copii, reactivată după război, prin 1954-1955.
Din 1978, Grădinița „Lăstăraș” (director Nicolae Florean) activează într-o încăpere bine amenajată cu două dormitoare spațioase, două săli de joacă, bucătărie, cu condiții bune pentru procesul de educație.
În sat a fost construit monumentul celor deportați, pentru a ne aminti de perioadele grele prin care au trecut consătenii noștri.
Ca generația tânără să cunoască obiceiurile, tradițiile și îndeletnicirile strămoșilor, în 2007 în localul bibliotecii, care poartă numele scriitorului băștinaș B. Istru, a fost amenajat Ungherașul muzeistic. Localnicii au contribuit cu obiecte vechi păstrate de la părinți și bunici. Pe parcursul anilor, colecția s-a îmbogățit, iar uneori elevii petrec lecții de istorie locală. În 2022, în cadrul SNB „Veșnicia s-a născut la Pistruieni”, având drept scop conservarea patrimoniului satului, a fost inaugurată „Capsula Timpului”, care se va deschide în 2035 ca generația tânără să afle mai multe despre sat și oamenii lui.
În sat mai activează Căminul Cultural, iar Ansamblul Folcloric „La izvoare” are un repertoriu bogat în cântece vechi.
Două mențiuni are satul Pistruieni: casele autentice cu cerdac și oamenii care au dus faima satului datorită valorilor însușite de care au dat dovadă în lumea mare. Olga Crușevan Florescu, poeta cu studii doctorale în Elveția, prietenă cu Octavian Goga, care a fost la ea în ospeție, la conacul din sat. Bătrânii satului își aminteau de curtea boierească cu copaci și liliac, care era sub stâncă pe malul Răutului. Curtea nu mai este, numai biserica de pe malul satului Ordășei, care a fost construită de boierul Țambal, bunicul Olgăi Crușevan, ne arată locul curții boierești.
Cu trecutul și cu prezentul, cu oamenii buni la suflet și cu locurile frumoase, satul Pistruieni este bogăția sufletului meu cu care mă mândresc. Îi invit pe toți să-l viziteze.
Autor: Aurica Morari,
directoarea Bibliotecii Publice „B. Istru”,
satul Pistruieni, Telenești
Articol publicat în revista NATURA, nr. 388
Susține Natura.md: Devino Patron!
