Pomul înflorit…e plin de rod
natura.md
Apr 27, 2024 10:50
597
0
În luna lui prier, Basarabia își îmbracă straiele de sărbătoare, împodobindu-și văile și luncile cu flori proaspete, iar costișele și dealurile, acoperindu-le cu splendoarea pomilor ornați în culoarea alb-roz. E un semn de Bună Vestire, de așteptare a Învierii Domnului, de recunoștință și plecăciune în fața celora care au trăit și trăiesc în numele dragostei, a bunătății, cumsecădeniei și omeniei.
Privesc încântat la mulțimea de petale desprinse din coroana pomilor înfloriți, le admir cum valsează prin văzduhurile înmiresmate, le văd candoarea din zbor și le asemăn cu imagini din timpuri îndepărtate, cu chipuri de oameni dragi sufletului meu. Recunosc: tăinuiesc lângă inimă un calendar sentimental cu nume de oameni scumpi mie, fiindcă împreună cu acești minunați contemporani, timp de o viață, ne zbatem pentru deșteptarea poporului, din care ne tragem și luptăm cot la cot pentru Reîntregirea Țării noastre – România!
Mărturisesc:pe profesorul și medicul chirurg Gheorghe Ghidirim l-am descoperit la începuturile Mișcării de Renaștere Națională, când aveam cea mai mare nevoie de semnăturile personalităților din diferite domenii în sprijinul campaniei de presă, organizată de secția publicistică a săptămânalului „Literatura și Arta”, întru aducerea acasă a limbii române și alfabetului latin. Pe atunci, Basarabia încă zăcea în nămolurile înstrăinării. Satrapii din comitetul central ne amenințau cam în fiecare joi cu lichidarea redacției, iar majoritatea absolută a populației îndoctrinate aștepta să fim arestați sau deportați în Siberia. Foarte puțini savanți și intelectuali cu titluri grele acceptau să semneze Apelurile pe care le publicam sub genericul „LIMBĂ-ALFABET”. În acele zile fierbinți și agitate, când nu aveam dreptul să ne oprim la mijloc de drum, am înțeles că zădarnic pierdeam timpul prețios pe la institutele academiei lui Jucenco.
Axentie Blanovschi, colegul de o cuceritoare solidaritate și înțelepciune, mi-a recomandat câțiva medici de prestigiu, sugerându-mi să cer, mai întâi, ajutorul lui Gheorghe Ghidirim. Întâlnirea s-a dovedit a fi una de destin, unindu-ne „în cuget și simțiri” timp de o viață! Zâmbitor și carismatic, deschis la gândire, îndrăgostit de opera lui Eminescu și Coșbuc, bine documentat pe subiectele tabu din istoria națională, legate de raptul Basarabiei la 1812 și 1940, admirator al defăimatului „Sfatul Țării”, martor și victimă a foametei din 1946-1947 și a deportărilor din 1949, discipol al marelui patriot Nicolae Testimițeanu, plin de energie și cu multă prezență de spirit, simplu și elegant, lipsit de orice formă de trufie academică, Gheorghe Ghidirim m-a fascinat prin felul său firesc de a fi și, mai ales, încrederea sa nemărginită în victoria Adevărului. Fermitatea dânsului în acele vremuri amenințătoare, impresiona profund: „Dacă poporul își pierde limba – piere! Unindu-ne, vom învinge! Toți sunt cu ochii pe „Literatura și Arta” -- țineți-vă tare! Să aveți toată încrederea în medici – mergem cu voi până la capăt!”
Nu-mi propun să enumăr numeroasele rezultate excepționale în medicină și meritele de primă mărime în chirurgie, dar pot afirma că academicianul Gheorghe Ghidirim, pe lângă propria biografie profesională, poartă în memorie și suflet o altă biografie mult mai necunoscută și dramatică – nenorocirile și suferințele Basarabiei natale, o istorie trăită, demnă de un film documentar sau artistic, o epopee în care s-ar putea regăsi cele 4,5 milioane de moldoveni sovietici. Ar fi extraordinar să fie valorificată – ca document, mărturie, trăire, luptă, ideal și așteptare – viața fabuloasă a unui OM, în care am vedea în derulare tot ceea ce a însemnat Basarabia românească din 1939 până în prezent.
Au trecut aproape patru decenii, de când Mișcarea de Renaștere și Eliberare Națională, a readus acasă Limba Română, Alfabetul Latin, Tricolorul, Imnul „Deșteaptă-te, române”, Independența față de Rusia imperială, dar contribuția uriașă a maselor populare și a unor bresle importante la adevăr, libertate și democrație rămân nestudiate, neglijate sau aruncate în uitare. Unde, în ce studii științifice sau monografii, ar putea găsi generația tânără, de exemplu, faptele de patriotism ale sutelor și miilor de medici, care nu s-au lăsat intimidați de regimul dictatorial, ieșind la proteste neautorizate în apărarea ființei naționale? Dar ce se cunoaște despre luptătorii din satele și orașele R.Moldova? Să ne mai mire că zeci de mii de conaționali nu au nici un respect pentru istoria națională și înaintași, nu se simt legați de casa părintească și pământul natal?
Primăvara aduce împreună cu reînvierea Naturii speranța și încrederea în frumusețea sufletului uman, vocea celor tăcuți în exprimarea recunoștinței față de oamenii, care au semănat lumina izbăvitoare din generație în generație, lumină ce a dat măsura faptelor înălțătoare pentru binele public și a contribuit decisiv la puternicia, gloria și demnitatea neamului românesc.
Omagiindu-l pe distinsul chirurg, profesor și academician Gheorghe Ghidirim spunem cu mândrie că Domnia sa face parte din galeria personalităților emblematice ale Basarabiei românești. Întreaga sa viață este o pilduitoare și vibrantă lecție de patriotism și devotament față de Idealul unității naționale, o emoționantă lecție de iubire față de oameni, de pământul natal, de tot Neamul Românesc. Recunoștința noastră și mulțumirile tuturor conaționalilor, care simt românește și împărtășesc același Ideal! La mulți ani strălucitului nostru chirurg, profesor și îndrumător!
Autor: Alecu RENIȚĂ,
Articol publicat în revista NATURA, nr. 385
Susține Natura.md: Devino Patron!
