Vânători-Neamț - inima ținutului Zimbrului  

        Dragă cititorule și iubitorule de drumeții, comuna Vânători-Neamț, din România, județul Neamț, așezată sub streașina străvechii Cetăți a Neamțului, este leagăn al valorilor spirituale, culturale, istorice, tradiționale și naturale românești.

      Spiritualitatea zonei se remarcă la fiecare pas. Pe raza comunei Vânători-Neamț vei întâlni aproximativ 50 de altare aflate în cele 4 mari mănăstiri, 9 schituri și 7 biserici parohiale. Dacă ar fi să ne raportăm la o „Perlă a Coroanei”, cu siguranță Mănăstirea Neamț, singura din România care a purtat denumirea de Lavră, este, de departe, destinația cu cea mai mare încărcătură spirituală, dar și istorică, căci, după tradiție, prima biserică în vatra Mănăstirii Neamț, ar fi fost zidită la începutul veacului al XIII-lea, înainte deci, de formarea statului feudal Moldova. Știri concrete despre Mănăstirea Neamț sunt de pe timpul domnitorului Petru I Mușat (1375-1391), care s-a îngrijit îndeaproape de chinovia din preajma Cetății Neamț, apoi din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1430), care a construit la Neamț o nouă biserică, dar care nu a fost destul de trainică și mare, de vreme ce nepotul său, Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504), a zidit o nouă biserică, cea actuală, începută în 1485, finalizată și sfințită în 1497.

      Monahismul nemțean a cunoscut un mare avânt duhovnicesc și cultural încă de pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Pe lângă slujbele de zi și noapte, călugării se ocupau cu transcrierea cărților de cult, dezvoltând o puternică școală de copiști și tălmaci, cu arta sculpturii în lemn, orfevrărie, pictură, broderie, arta miniaturală de la Mănăstirea Neamț, fiind vestită în toată lumea creștină. Astăzi manuscrise copiate aici se regăsesc în marile muzee și biblioteci din țară și din străinătate.

      Viața duhovnicească și culturală de la Neamț a înflorit de-a lungul timpului, culminând cu perioada în care mănăstirea a fost condusă de marele stareț, Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Obștea mănăstirii ajunsese aproape de o mie de călugări, iar în chinovie funcționa cel mai important centru de traduceri din Răsăritul creștin. În secolul „luminilor”, Sfântul Paisie de la Neamț a aprins la poalele Carpaţilor un alt gen de „lumini”: ale Ortodoxiei, ale tradiției patristice și bizantine transformată în lucrarea vie asupra oamenilor.

      Tot de la Neamț, iubite călătorule, în prima parte a secolului trecut, a pornit spre veșnicie Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, cel mai cunoscut și iubit sfânt român, trăitor în veacul XX, care era originar din părțile Botoșanilor, dar a devenit călugăr în Mănăstirea Neamț, de unde a plecat spre Țara Sfântă la Mănăstirea Sf. Gheorghe din Hozeva, iar de acolo către Cer.

      Să știi, însă, cinstite oaspete al comunei noastre, că Mănăstirea Neamț este foarte cunoscută nu doar strălucitei sale istoricii, ci și datorită multor minuni săvârșite de icoana Maicii Domnului, „Odighitria - Îndrumătoarea”, care sălășluiește în marea chinovie nemțeană de aproape șase secole, fiind martoră atâtor pagini de istorie românească. Pictată pe la mijlocul secolului al VII-lea în Bizanț, ea a fost dăruită domnitorului Alexandru cel Bun de către împăratul bizantin, Ioan al VIII-lea Paleologul, în anul 1429. Minunata icoană este considerată cea mai veche și mai cunoscută icoană a Maicii Domnului de pe pământ românesc.

      Îți mai amintesc vrednicule de cunoaștere, pelerin prin Vânători-Neamț, că în jurul mănăstirii, ne putem ruga în liniște la schiturile Mănăstirii Neamț: Vovidenia, Pocrov, Icoana nouă, Icoana veche, Cărbuna și Braniște, care formează o frumoasă „constelație” ce gravitează în jurul „astrului” celui mare, însăși Mănăstirea Neamț. Dintre aceste schituri, cel mai cunoscut este Vovidenia, datorită casei arhierești, construită în preajma schitului de către Mitropolitul Bucovinei, Visarion Puiu, în care a locuit și cunoscutul romancier Mihail Sadoveanu, în amurgul vieții sale, numind Vovidenia, „altarul din Poiana liniștii”, unde astăzi funcționează un muzeu memorial dedicat atât Mitropolitului Visarion, cât și romancierului Sadoveanu.

      Cinstite peregrin, mai am să te surprind și cu alte locuri minunate din Vânători-Neamț! Nu departe de Mănăstirea Neamț, se află alte două mănăstiri importante pentru spiritualitatea locului: Secu și Sihăstria. Mănăstirea Secu datează de la începutul secolului al XVII-lea, fiind ctitorie a boierului Nestor Ureche și a soției sale, Mitrofana, părinții cunoscutului cronicar Grigore Ureche.

      Mănăstirea Sihăstria a fost ridicată la mijlocul secolului al XVII-lea, mai întâi ca și schit aparținând tot de Mănăstirea Neamț, dar, ulterior, datorită unui impresionant avânt duhovnicesc, cultural și material a fost ridicată la rang de mănăstire, în anul 1947. La Sihăstria au viețuit mari călugări cu viață îmbunătățită între care amintim: Părintele Cleopa, marele duhovnic Ieroschimonahul Paisie Olaru, vestitul pictor Schimonahul Irineu Protcenco, cunoscutul scriitor bisericesc Arhimandritul Ioanichie Bălan.

      Am a-ți mai spune ceva și mai interesant, dragă cititorule! Comuna noastră este ocrotită și de o sfântă de-a noastră, vânătoreancă, născută și crescută aici, la poalele Cetății Neamț, al cărui tată, era chiar armașul cetății. Este vorba de Sfânta Teodora e la Sihla, care a viețuit într-o peșteră retrasă în munți, nu departe de Sihăstria. Așezările monahale din comuna Vânători-Neamț sunt importante nu doar pentru aspectul spiritual, ci și cel cultural, căci de-a lungul timpului acestea au fost veritabile oaze de frumos în care, pe lângă viața duhovnicească au înflorit și diferitele ramuri ale artei. Parte din frumusețile spirituale și culturale ale așezărilor călugărești pot fi regăsite în frumoasele muzee din mănăstirile Neamț, Secu și Sihăstria.

      Ajunși la capitolul muzee, trebuie să-ți spunem, drag oaspete al comunei noastre, că tot pe raza comunei Vânători-Neamț se mai află și „Muzeul Satului”, în care sunt expuse mai multe obiecte vechi, țărănești, adunate prin bunăvoința vânătorenilor, amintind celor de astăzi de ocupațiile și de frumusețea vieții locuitorilor nemțeni din străvechi timpuri. Tot pe raza comunei noastre se află și „Casa Muzeu a meșterului popular Vasile Găman”, din satul Lunca, un admirabil iubitor de frumos, care a „scris” cu dalta și ciocanul pe lemnul moale, doruri și frumuseți nepieritoare.

      Iar dacă vrei să mai citești, ostenit de atâtea drumuri, călătorule, îți oferim această posibilitate invitându-te să calci pragul bibliotecii comunale, care astăzi poartă numele întemeietorului ei, Arhimandritul Chiriac Nicolau, un călugăr din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, trăitor în obștea Mănăstirii Neamț, decorat de Regele României, Carol I, cu ordinul Steaua României în Grad de Ofițer, pentru participarea sa pe front, ca preot militar, în Războiul de Independență. Deci nu uita! Vânători-Neamț avea bibliotecă mare și bogată, cu peste 5000 de volume încă din a doua jumătate a veacului al XIX-lea.

      Mai avem a-ți mărturisi, iubitorule de drumeții că astă comună, Vânători-Neamț, este foarte generoasă și cu iubitorii de natură căci în 1999 a fost înființat „Parcul Natural Vânători-Neamț” administrat de Regia Națională a Pădurilor, care este o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată protejării moștenirii naturale, spirituale și culturale a zonei, conservării peisajului și tradițiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural și încurajării turismului bazat pe aceste valori. El se desfășoară pe raza comunelor Agapia, Bălțătești, Brusturi, Crăcăoani, Vânători-Neamț, Răucești, Pipirig, pe o suprafață de aprox. 31 mii de ha, majoritatea pădure. Acesta corespunde categoriei 5 IUCN (International Union for Consservation of nature) – „Arii protejate: arie protejată, gestionată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”. Vedeta principală este „zimbrul european”, încă din 1968. Datorită proiectului de Reintroducere a Zimbrului în Carpații Românești, implementat de Administrația PNVNT, „European Bison” poate fi întâlnit, în grădina zoologică, în semilibertate, pe o suprafață de 180 de ha, dar și în libertate în toată zona Parcului Natural Vânători-Neamț.

      Vrem să ții bine minte, drag oaspete, că sediul Parcului, țarcul de creștere și aclimatizare, Zimbrăria „Dragoș Vodă”, toate se află pe raza comunei Vânători-Neamț. În semn de apreciere a unicității lui, cu ocazia – „Zilei mondiale a rezervațiilor naturale”, Romfilatelia a editat o emisiune filatelică  cu subiectul zimbrul carpatin (Bizon bonasus). De aceea suntem îndreptățiți să numim comuna noastră - Inima ținutului Zimbrului.

      Ecoturismul și cicloturismul se îmbină și ele în mod armonios cu turismul cultural-religios despre care am vorbit deja în extenso. Pe lângă mănăstiri și zimbri, turistule, vei găsi aici, prin codrii seculari ai Neamțului, cei pe care i-a iubit și i-a descris Calistrat Hogaș, trasee amenajate pentru traking, dar și pentru plimbări pe biciclete. Și gastronomia este la ea acasă. Mâncărurile moldovenești gătite prin părțile astea, te vor duce mereu cu gândul la „amintiri din copilărie” și casa bunicilor!

      Demni urmași ai apărătorilor Cetății Neamțului, vânătorenii își păstrează cu demnitate tradițiile și obiceiurile, pierdute pe alte meleaguri, organizând festivaluri prin intermediul cărora oaspeții, alături de tine, drag oaspete, se pot bucura împreună cu localnicii de bucate alese, cântec, joc și voie bună.

      Dragă cititorule, nu ți-am spus chiar tot ce se află pe raza comunei Vânători-Neamț. Multe alte valori spirituale, culturale și tradiționale le vei afla, dacă vei poposi în comuna noastră, descoperind tainele locului, alte pagini de istorie locală, frumusețile și tradițiile lui, parte din istoria, cultura și frumusețile neamului nostru românesc. Nu uita că suntem vecini cu Humuleștii lui Creangă și cu micul Târg al Neamțului.

De aceea te așteptăm cu drag să vii sau să revii la Vânători-Neamț - inima ținutului Zimbrului!

Autor: Valentin-Lucian BELOIU, 

ing. dr., jurnalist, București 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 385

Susține Natura.md: Devino Patron!