De ce diferă data Paștelui?

De ce diferă data Paștelui?

Originea sărbătorii şi a cuvântului PAŞTE
Paştele este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. O perioadă în care, pe lângă Învierea lui Cristos, avem ocazia să ne bucurăm de viaţă, de primăvară, de familie şi de prieteni. O ocazie să ne bucurăm de ouăle încondeiate, de pască, cozonaci, drob de miel şi iepuraşi de ciocolată. Acum e momentul cel mai potrivit să ne cerem iertare şi să iertăm, să iubim necondiţionat şi să ne bucurăm de dragostea celorlalţi.

Multe sărbători au devenit astăzi atât de comerciale încât şi-au pierdut esenţa şi povestea iniţială. Pentru creştinii din toată lumea, Paştele înseamnă sărbătorirea vieţii şi a Învierii Domnului. Aşadar, de unde au apărut Iepuraşul de Paşte şi ouăle de ciocolată?

Majoritatea limbilor germanice numesc Paştele după zeiţa Eostre (Eostra/Eastre) - Zeiţa Fertilităţii. Grecii o numeau Eos şi romanii Aurora. Saxonii sărbătoreau întoarcerea primăverii cu un festival prin care îi mulţumeau zeiţei Eastre. Zeiţa era slăvită prin simbolul ei pământesc, iepurele. Iată originea Iepuraşului de Paşti. Şi iată originea denumirii anglo-saxone: Easter.

Preluarea denumirii de Easter şi pentru sărbătoarea creştină s-a făcut pentru că Paştele a fost adoptat de creştini în acelaşi timp în care păgânii sărbătoreau acest festival. Festivalul zeiţei Eastre, Paştele (în engleză Easter) s-a întâmplat să cadă în acelaşi timp în care creştinii descopereau şi sărbătoreau Învierea lui Cristos şi de atunci sărbătoarea păgână şi-a căpătat conotaţia creştină.

Durata şi modul de calcul al zilei de Paşti
Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţării Domnului (Ispasul), care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare. Paştele se celebrează duminica şi următoarele două zile.

Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară, aşa cum s-a stabilit la Consiliul de la Niceea din 325.

În contrast cu toate celelalte sărbători creştine care depind numai de mişcarea soarelui, ziua de Paşte depinde atât de mişcarea soarelui (de care depinde echinocţiul de primăvară), cât şi a lunii.

Cauzele diferenţei de dată între Paştele Ortodox şi Paştele Catolic 
În Bisericile Ortodoxe echinocţiul de primăvară este fixat pe 21 Martie în calendarul Justinian (sau 3 Aprilie în calendarul Gregorian), în timp ce în Biserica Catolică şi cele Protestante echinocţiul este fixat pe 21 Martie în calendarul Gregorian. Din această cauză data Paştelui în Biserica Ortodoxă nu poate fi mai devreme de 4 Aprilie, iar în Bisericile Catolice şi Protestante- mai devreme de 22 Martie.

Această diferenţă duce, în plus, la o anumită periodicitate în diferenţa dintre zilele Paştelui ortodox şi catolic. Specific, după 2 sau 4 ani în care diferenţa este 0-1 săptămâni, urmează un singur an în care diferenţa este de 4 sau 5 săptămâni (de exemplu în 2013, 2016, 2021, etc.). Aceasta se datorează faptului că, în aceşti ani, luna plină care cade după 3 Aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 Martie.

După cum cu siguranţă ştiţi, Paştele creştin cinsteşte jertfa lui Iisus care ne-a răscumpărat din robia păcatului. Dacă într-adevăr este importantă Învierea lui Iisus pentru noi, atunci ar trebui să ne bucurăm în fiecare zi de această Înviere.

 

Articol publicat în numărul 218