De pe dealul Fundăturii: sortăm deșeurile, avem pentru ce
Gunoiștea de la Străşeni
Plouase în ajun și pe margine se observau lesne urmele apei scurse la vale, care-și făcu loc printre grămezile urât mirositoare și acoperite de muște.
Pe vârful dealului Fundăturii (sector din orașul Strășeni) m-am întâlnit cu Ludmila Chiriac, consilieră a municipiului Strășeni, responsabilă pe sectorul de salubrizare. Mi-a povestit că poligonul pentru depozitarea deșeurilor a fost creat în anul 1972. Actualmente ocupă 2,6 hectare, fiind extins cu doi ani în urmă. Ludmila Chiriac se arată îngrijorată de faptul că apele subterane care alimentează orașul ar putea fi afectate de toxinele care se scurg de la gunoiul depozitat la poligon. Aerul și solul, la fel, sunt poluate. Potrivit ei, gunoiștea trebuie strămutată – de exemplu, să fie alocat un spaţiu pentru tot raionul, mai departe de localități. Pe parcursul anilor, gunoiul a fost acoperit cu sol, iar în prezent stratul depozitat e atât de mare încât eliberează gaz metan și se aprinde, în special în verile cu temperaturi de 40 grade. Situația actuală este caracterizată de consilieră ca fiind „catastrofă ecologică”.
Ludmila Chiriac spune că volumul zilnic de deșeuri municipale stocate aici este 30-40 m3, pe când ar trebui să fie de trei ori mai puţin, adică maxim 10 m3. În acest ritm și volum, peste 1 an poligonul nu va mai avea spațiu.
Sortarea deșeurilor
Pentru a micșora cantitatea deșeurilor stocate, locuitorilor municipiului Strășeni li s-a propus să participe la programul de colectare selectivă a plasticului. Colectarea este efectuată de către ÎM „Gospodăria Comunală Strășeni”. Primele 5 platforme pentru colectarea plasticului au fost montate în 2019. Actualmente, sunt deja 15 containere, iar întreprinderea intenţionează să mărească numărul lor până la 20 de unităţi. După colectare, masa de plastic este preluată pentru reciclare de către agentul economic contractat de întreprindere – SRL „Salubris Grup”.
Din păcate, doar 30-40% dintre locuitorii orașului se conformează procesului de colectare. De exemplu, pe parcursul lunii septembrie, de la un cartier întreg au fost colectate aproximativ 500-600 kg de plastic, ceea ce este foarte puțin, spune Ludmila Chiriac.
Gheorghe Guțan, managerulșef al ÎM „Gospodăria Comunală Strășeni”, spune că o parte din locuitorii municipiului încă nu acceptă conceptul de colectare separată, considerând aceasta o pierdere de timp. Deseori, în containerele pentru plastic se aruncă totul de-a valma, astfel încât lucrătorii de la salubrizare sunt nevoiți să mai sorteze o dată.
Am discutat cu locuitorii Strășeniului în centrul orașului – clar, puţini s-au repezit să-mi răspundă la întrebări. Chiar dacă majoritatea știu că gunoiul afectează pământul, apele subterane și tot așa, sortează foarte puțini. Unii separă hârtia pentru „rublă”, dar majoritatea nu au încredere că în sistemul existent reciclarea este posibilă.
Platformă de colectare separată a deșeurilor din plastic în orașul Strășeni. Foto de autor
Colectarea selectivă va prinde rădăcini
Cu toate acestea, consiliera Ludmila Chiriac speră că și în municipiul Strășeni colectarea selectivă va prinde rădăcini. Acest lucru îl vede posibil datorită iniţiativelor recent lansate. Una dintre ele este proiectul UE-GIZ „Gestionarea deșeurilor solide prin implicarea activă a comunității”, ce urmează a fi realizat de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor (AVD) în 6 localități din raionul Strășeni (în mun. Strășeni, satul Scoreni, comuna Lozova, satul Vorniceni, satul Negrești și satul Sireți). Aurelia Bahnaru, președinta AVD, spune că proiectul finanțat de Uniunea Europeană și implementat de GIZ Moldova, își propune nu doar crearea infrastructurii, dar în special educarea unui comportament responsabil în rândul cetățenilor, fiind planificate mai multe activități de motivare, explicare, argumentare exactă a proceselor și importanţei colectării selective.
Situația gunoiștilor din întreg raionul
Datele Inspecţiei pentru Protecția Mediului Strășeni arată că în cele 39 localităţi ale raionului sunt 24 depozite de deșeuri autorizate. Doar depozitul din satul Romanești dispune de avizul expertizei ecologice la proiect. Locurile de depozitare sunt diverse: în gropi de siloz sau gropi pentru dejecţii animaliere, cariere, versanții afectaţi de alunecări de teren, margine de drum etc. Majoritatea nu sunt amenajate și nu au proiect de construcţie. Practic la toate depozitele deșeurile sunt depozitate haotic, lipsește compactarea acestora, periodic fiind doar adunate, nu și păzite (cu excepţia depozitului din or. Strășeni).
Primăriile nu duc evidenţa deșeurilor și cantităţilor transportate la gunoiști. Un șir de gunoiști sunt arhipline (Tătărești, Gălești, Zubrești, Codreanca, Negrești), lipsind posibilitatea extinderii terenurilor pentru depozitarea deșeurilor.
Planul de acţiuni pentru 2015-2020 a raionului Strășeni a pus mai puţin accent pe managementul deșeurilor, prioritară fiind aprovizionarea cu apă a populaţiei. Totuși, actualmente tot mai multe localităţi se implică în diverse proiecte, sunt amplasate tomberoane și are loc colectarea separată a deșeurilor.
Carolina BUIMESTRU
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 345
Susține Natura.md: Devino Patron!