Bujorul a devenit Floarea Naţională a României
Marți, 27 septembrie, bujorul a fost declarat Floarea Națională a României de către Camera Deputaților. S-au înregistrat 180 voturi „pentru”, 39 „împotrivă” şi 23 de abţineri. Printre prevederile acestei legi se numără și organizarea anuală, atât la nivel național, cât și regional, a unui Festival al bujorului, expoziţii florale, de asemenea plantarea bujorilor în parcurile și grădinile publice din țara vecină.
„Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României. În scopul marcării Florii Naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice şi ornamentale diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, prevede proiectul.
Proiectul a fost inițiat încă din 2013, de prof.dr. Florin Toma de la catedra de Floricultură din Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.
Acesta, împreună cu un grup de horticultori din mediul academic din România, au adus un șir de argumente în privința alegerii bujorului drept Floare Națională în România:
florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des cultivate în grădinile şi curţile românilor. Graţie frumuseţii acestor plante (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), bujorii sunt aproape nelipsiți din decorul parcurilor şi grădinilor publice;
Bujorul este des întâlnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului român pe întregul teritoriu sau în istorie, muzică, poezie, literatură, pictură, arte decorative, design şi arhitectură;
În conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de Bujor şi a derivatelor sale la nume de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale. Statistica arată că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor, iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor;
Folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales în refrene şi când trebuie să se creeze o rimă cu cuvântul dor;
Pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic (rădăcina de Paeonia Lactiflora);
Bujorul românesc a fost adoptat ca simbol de către Ministerul Apărării al României pentru a comemora pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor precum şi pentru a onora Eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul românesc.
Articol publicat în Revista NATURA în articol publicat în numărul 368
Susține Natura.md: Devino Patron!