Devino Patron!

De ce încă nu avem staţie de epurare la Soroca?

De aproape două decenii în Soroca pute. Tare pute.

De ce încă nu avem staţie de epurare la Soroca?
Soroca şi Nistrul au stringentă nevoie de o staţie de epurare a apelor uzate din urbe. Foto: Vadim Șterbate

De ani buni sorocenii sunt mințiți și „îmblânziți” cu promisiuni de toate culorile și de la toate nivelurile. De ani buni se găsesc zeci de motive „de ce NU” și nu se face ceva concret ca problema să fie rezolvată. Atunci când partidele politice sunt diferite la nivel local și central se spune să așteptăm până acestea vor fi de aceeași culoare, iar când sunt de aceeași culoare, autoritățile de pe mal de Nistru și Bâc au alte ocupații și nici nu le mai pute nimic.

Ori s-au deprins, ori nici nu au timp de așa chestiuni neimportante, iar energia și-o canalizează spre show-uri politice cu miros asemănător Racovățului, afluent al Nistrului care se revarsă în preajma cetății cu tot cu excremente. Șefuleți de jos și de sus arată cu degetul unul la altul, iar noi răbdăm, respirăm și iar votăm. Conducerea primăriei arată cu degetul la S.A. „Regia Apă-Canal” din Soroca menționând că e domeniul lor de responsabilitate, la rândul ei conducerea instituției strange neputincioasă din umeri și spune că de fapt promisiunea de construire a stației de epurare o făceau primarii în campaniile electorale.

Nistrul la Soroca, Vedere panoramică. Foto: Alecu Reniță

Această problemă a fost reflectată de peste 100 de ori de presa locală, iar subiectul a fost folosit tradițional în alegerile locale de candidaţii la funcţia de primar și viitorii consilieri care promiteau marea și sarea, dar am rămas tot cu Nistrul și… rahatul. Până acum s-au tot dus tratative la cel mai înalt nivel, ședinţe în deplasare ale Guvernelor, discuţii interminabile între autorităţile din Soroca și mai-marii zilei din Capitală, ba chiar și dintre demnitarii de la Chișinău și Kiev, dar totul a rămas doar la capitolul promisiuni. La ședinţele Consiliului municipal de la începutul anilor 2000 s-au alocat de mai multe ori bani pentru reparaţia colectorului. Între timp, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1201 din 24 noiembrie 2000 „Ministerul Finanţelor a transferat la contul bugetului judeţean Soroca pentru finanţarea investiţiilor capitale în bugetul de stat, și anume la reconstruirea staţiei de epurare a apelor uzate 500,0 mii lei, inclusiv pentru lucrări de proiectare — 200,0 mii lei”.

În 2001 proiectul elaborat de „Urbanproiect”, pentru care au fost cheltuiţi în total 580.000 lei, a trecut expertiza tehnică.

În 2002-2003 se discuta propunerea unui investitor italian care dorea să construiască staţia de epurare în locul actualului stadion. Atunci aleșii urmau să aleagă: fie acceptă propunerea celor care au posibilităţi financiare pentru a construi staţia unde crede finanţatorul că este mai bine, sau o vor construi autorităţile locale când vor avea bani. Investitorul, „în persoana” Ministerului Mediului al Italiei, era dispus să aloce 5.000.000 $ pentru tehnologii performante ca să fie construite staţiile de epurare a apei în orașele Soroca și Rezina. Atunci investitorul propusese și un alt tip de staţie decât cea proiectată de autorităţi. Viceministrul Ecologiei, Construcţiilor și Dezvoltării Teritoriului din acele timpuri, Nicolae Stratan, a afirmat atunci că „Realizarea acestui proiect este reală. Practic, întrebarea e rezolvată. Staţia va fi construită în decurs de doi ani, pentru aceasta italienii vor investi 1,5-2 milioane de dolari”. Desigur că nu s-a mai făcut nimic.

La o ședinţă a comisiei interdepartamentale moldo-ucrainene s-a pus tranșant în discuţie construcţia staţiei de purificare pentru Soroca pe partea  noastră a Nistrului și lichidarea celei dinŢekinovka. Ba au fost fixate și termene de executare a volumului de lucrări, astfel, conform protocolului semnat de cele două părţi, darea în exploatare a complexului a fost stabilită pentru 2003. La întrunirea Consiliului municipal din noiembrie 2003, când lucrurile așa și nu s-au mai mișcat din loc, consilierii au hotărât să creeze o întreprindere investiţională moldo-ucraineană. Motivul era că pentru transportarea materialelor, mecanismelor și utilajului prin punctele vamale pentru reparaţia și întreţinerea staţiei de epurare care se afla în Ucraina sunt necesare cheltuieli suplimentare. Totodată, fostul ministru al Mediului, Gheorghe Duca, fiind într-o vizită la Soroca, a fost dus de gazde pe malul râuleţului Racovăţ, unde acesta se revarsă cu tot cu murdării în Nistru. Domnul Duca a spus optimist că problema va fi soluţionată. Dar nu a spus și când anume. 

În 2004, șeful Direcţiei Apă și Canalizare Soroca, Eugen Crudu, declara că „începând din 1995 timp de 10 ani la restabilirea staţiei de epurare au fost cheltuiţi 3.500.000 lei din bugetul de stat și din Fondul ecologic, dar aceste măsuri n-au permis reanimarea obiectului”. Atunci s-a anunţat că la o ședinţă a reprezentanților Ministerului Ecologiei, Agenţiei pentru problemele  comunale și a Asociaţiei aprovizionării cu apă și canalizare a fost adoptată decizia de a construi viitoarea staţie de epurare pe teritoriul Republicii Moldova fără a mai fi investiţi bani în cea de peste Nistru. Prin decizia Guvernului Republicii Moldova din 5 septembrie 2005 ni s-a dat o nouă speranţă că până în luna iunie 2008 va fi finalizată construcţia staţiei de epurare la Soroca. Dar iarăși nu s-a mai făcut nimic. Era cât pe ce ca proiectul de construcţie a staţiei de epurare să fie finanţat prin programul „TACIS”, care a propus autorităţilor serviciile de creditare, dar fiindcă orașul avea deja un credit de rambursat, acest lucru nu a mai fost posibil. Apoi neînţelegerile dintre orașul Soroca și satul Egoreni, cu implicarea factorului politic, au făcut ca Banca Mondială să retragă cele cinci milioane de dolari preconizate pentru construcția stației. Între timp pentru paza fostului complex de epurare de la Ţekinovka, din care s-a furat cam tot ce se putea, se alocau anual câte 400 mii de lei pentru salariile paznicilor. „Într-o perspectivă mai mult sau mai puţin apropiată ne propunem următoarele: Construcţia la standarde europene a staţiei de epurare” erau mesajele conducerii primăriei după ultimele alegeri locale. „Lipsa staţiei de epurare în Soroca este cea mai mare problemă a raionului și poate fi rezolvată doar cu aportul autorităţilor centrale”, completau autoritățile raionale.

Nistrul şi Cetatea Soroca. Locul unde se scurg apele uzate ale oraşului. Foto: Vadim Şterbate

Nistrul şi Cetatea Soroca. Locul unde se scurg apele uzate ale oraşului. Foto: Vadim Şterbate

Deși deversările apelor menajere și industriale uzate în râul Nistru nu mai sunt o noutate pentru soroceni, totuși amploarea acestora ne dă de gândit. Pe lângă cei 1000 de m3 de ape reziduale  pe care Soroca le varsă zilnic în Nistru, se mai adaugă și apele industriale uzate care ar fi trebuit, la fel, să fie filtrate de stația de epurare a municipiului. Așa că uneori apele înnegrite ale Racovățului sunt albite de zăr și se varsă direct în Nistru. „Noi am verificat, sursa este de la Fabrica de brânzeturi din Soroca, – ne-a declarat Valentina Rusu, șefa Inspecției pentru Protecția Mediului Soroca. – Agentul economic nu poartă răspundere, fiindcă are contract cu „Regia Apă Canal Soroca” pentru prestarea serviciilor de canalizare. Fabrica are separator de grăsimi, după
care varsă apele uzate în condiții tehnice prevăzute și plătesc pentru aceasta. Noi am luat investigații ale solului și probe de apă, așa că s-a stabilit că este vorba doar de zer și nu de un oarecare chimicat, el nu face rău nici râului și nici peștilor. Zerul care se varsă în Nistru nu influențează negativ râul, fiindcă oamenii pot și să-l bea
”.

Dacă ecologiștii de stat consideră ceva aproape firesc deversarea deșeurilor organice în Nistru, altă opinie o au experții de la Centrul Național de Mediu. „În general, orice poluare nu este bună, nici zerul, chiar dacă poate servi ca hrană pentru ihtiofaună, căci și fecalele servesc ca hrană pentru pești, afirmă soroceanca Iuliana Cantaragiu, expertă la CNM. Așa că și vărsarea zerului în Nistru este o poluare organică și nu poate fi calificat că nu este poluare și nu afectează. În Hotărârea Guvernului Nr. 950 din 25 noiembrie 2013 pentru aprobarea „Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisaruri de apă pentru localităţile urbane și rurale” sunt stabilite normative pentru deversarea apelor uzate cu 41 de parametri fizici și chimici, cu care orice stație de epurare sau deversare care se produce în mediul natural, trebuie să corespundă concentrațiilor maximal admisibile pentru toți parametrii aceștia. Nu în zădar au fost stabiliți acești parametri, în caz contrar ei nu ar exista și, bineînțeles, în acest caz este o poluare. Dacă se vor lua analizele chimice ale acestor ape deversate, bineînțeles că vor depăși o mulțime de parametri chimici care sunt în HG, iar pe lângă zer mai sunt și multe altele”.

Coincidență sau nu, înaintea alegerilor locale din 2019, la Primăria municipiului Soroca au avut loc iarăși discuții despre construcția unei stații de epurare. Anterior a fost semnat acordul de finanțare pentru o analiză preliminară în privința construcției unei stații de epurare a apelor uzate, despre care se vorbește de ani buni, mai ales înainte de alegeri. La discuții au participat conducerea primăriei, reprezentații SA „Regia Apă-Canal Soroca” și ai antreprenorului „Terra Dinamic” SRL din București. S-a stabilit despre realizarea unui studiu de prefeziabilitate și obținerea unui grant care să acopere toate cheltuielile de construcție ce se ridică la peste 10 milioane de euro. 

Până la finele anului 2019, studiul de prefezabilitate a fost realizat și prezentat, urmând acum să se treacă la celelalte etape – studiul de fezabilitate, proiectul, construcția stației. Speram că vor fi alocate sumele necesare, în bugetele țărilor care vor să participe în acest proces, pentru ca Soroca să poată respira. Dar a trecut aproape un an de la acele discuții, și totul a intrat în colaps. Partenerii de la București strâng deja din umeri, iar noua conducere a municipiului anunță că a semnat un alt acord de colaborare cu Organizația Internațională pentru Dezvoltare Educațională cu sediul în India, reprezentată la noi de Fiodor Ghelici, cunoscut activist de la Chișinău...

Până atunci, la Soroca, zilnic poluăm Nistrul cu câte 1000 m3 de ape reziduale.

Vadim ȘTERBATE,
Observatorul de Nord

Susține Natura.md: Devino Patron!