Devino Patron!

Din Strășeni, spre codri

Din Strășeni, spre codri

La nici 30 km de Chișinău, orășelul Strășeni este în tranzit spre mai multe localități ce duc în partea central-vestică a R.Moldova. O călătorie cu mașina te aduce în Strășeni mai rapid, decât cu trenul. În schimb, călătoria cu trenul, care îți ia mai mult timp, te lasă în voie să savurezi peisajele pitorești de la fereastra vagonului.        

Orașul seamănă cu alte centre raionale din republică, dacă îl privești geografic. Cu un drum îngust în centrul orășelului, cu vechile clădiri principale de-o parte și de alta a orașului, cu nelipsitele edificii culturale și comerciale la îndemâna locuitorilor și vizitatorilor, Strășeniul este o localitate care îți aduce liniște dacă locuiești aici, impresii plăcute, dacă l-ai vizitat măcar o dată, dorința de a-l revedea dacă ai fost într-o fugă pe aici.

Cineva voia să-i convingă pe alții că acest mic orășel l-a impresionat pentru toată viața, străbătându-l pe jos, cu rucsacul în spate, până în pădurea care se află la hotarele localității. Un drum lung, să fie de vreo 15-20 de kilometri, duce spre cel mai frumos loc pe care îl are Moldova, spre codrii cei frumoși care te așteaptă să-ți igienizezi creierul și plămânii, să le cunoști istoria, iar până acolo traversezi o bună bucată din oraș.

Modernizat, ca mai toate localitățile care, dacă nu corespund urbei europene, cel puțin, îi mulțumesc în multe privințe pe cei rămași la vatră, iar orășelul nu te dezamăgește. În dimineața obișnuită a zilei, pe strada principală nu vezi multă forfotă: locuitorii se vor grăbi pe la birourile lor, alții – vizitatori sau cei din satele raionului – cu treburi pe la magazine sau în alte spații industriale, juridice.

Orașul are 96 de întreprinderi, un spital, trei licee, o școală de cultură generală, cinci instituții preșcolare, două biblioteci, o Casă de Cultură și o Școală de arte. Clădirea Executivului, ca în toate centrele raionale, se ivește de după cei câțiva brazi înalți, iar multe drumuri ale oamenilor, cu varii probleme, duc spre această clădire. E un semn că viața în Strășeni este cu obișnuitele ei frământări cotidiene, iar cei de la conducere sunt într-o interacțiune cu grijile și problemele oamenilor.

La Strășeni, zilele culturii, evenimentele sau festivalurile sunt sărbătorite la busturile poeților Mihai Eminescu și Grigore Vieru. Aici poți considera că e vatra unde se adună locuitorii, dimpreună cu oaspeții, vizitatorii la cele mai importante evenimente culturale: Festivalul Republican de Muzică și Poezie „Eminesciana”, Ziua orașului ș.a. Orchestra de Muzică Populară „Cununa”, Ansamblul folcloric „Dumbrava verde”, Formația corală „Burebista” sunt ansambluri de muzică și joc ale culturii raionului. Tot aici pe vatră se află Biserica cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, făcător de minuni. Strășenenii au și câteva zone de agrement: lacul Ghidighici, șase parcuri de cultură și odihnă, în apropiere sunt Codrii Moldovei cu o floră și faună extrem de surprinzătoare și bogată, tot aici se află și legendarul stejar al lui Ștefan cel Mare în vârstă de 500 de ani.

Orășelul din apropierea capitalei este cunoscut după cel mai bogat spectru cu cele mai bune soiuri de poamă europeană: Aligote, Pinot, Cabernet, Isabelle, Riesling de Italia, coniacuri, din care se obține șampanie, vinuri seci ordinare și dulci de calitate superioară și sucuri naturale.      

Pentru toate aceste certitudini, Strășeniul merită vizitat, cunoscut și edificat în toate domeniile. Asta ar fi și pentru că prin aceste locuri, se spune, că s-ar fi născut clasicul literaturii române Alecu Russo. Cât adevăr este că poetul impresionantului poem „Cântarea României” este de prin locurile acestea, nici documentele de arhivă nu spun. Locuitorii, în speță, oamenii de cultură, cei care țin să valorifice baștina lor, l-ar adopta pe „ostașul  propășirii” și animatorul Revoluției de la 1848 ca pe înaintașul lor care, în studiile sale, a deșteptat neamul românesc, valorificându-i toate dimensiunile culturale: „Dacă este ca neamul român să aibă și el o limbă și o literatură, spiritul public va părăsi căile pedanților și se va îndrepta la izvorul adevărat: la tradițiile și la obiceiurile pământului, unde sunt ascunse încă și formele, și stilul; și de aș fi poet, aș culege mitologia română, care-i frumoasă ca și cea latină și greacă; de aș fi istoric, aș străbate prin toate bordeiele să descopăr o amintire sau o rugină de armă; de aș fi gramatic, aș călători pe toate malurile românești și aș culege limba”.

Gândindu-ne la faptul că nici până astăzi, grecii nu-i cunosc patria lui Homer, în schimb îi recunosc opera fundamentală, „Iliada” și „Odiseea”, studiată în toată lumea, multe din orașe ar vrea să-l adopte. Poate că și Strășeniul ar fi mândru să-l înfieze pe cel care scria: „România este ca Dunărea cea lată, mare şi adâncă, în care se contopesc apele deosebite din partea dreaptă şi din partea stângă; cu cât mai multe pâraie, pe atâta şi Dunărea creşte: valurile străine s-au cotropit în România, nici un val nu ne-a putut îneca… de multe ori un val ameninţător de pieire ne-a întărit, de multe ori acel val ne-a împins spre o propăşire”. Așa cum orășelul prosperă, cuvintele lui Alecu Russo despre propășire ar fi un slogan pentru strășeneni să se gândească la integrare. Pe 27 octombrie, de ziua orașului, la manifestarea tradițională ecoul acestei doleanțe va răsuna sigur și dincolo de codrii din preajmă.      

Silvia STRĂTILĂ  
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 368

 

Susține Natura.md: Devino Patron!