Germisara, complexul de băi termale din perioada romană
În zona Munților Apuseni, în stațiunea Geoagiu-Băi din județul Hunedoara, se află un complex de băi termale din perioada romană, numit Germisara. În aceste locuri veneau romanii să facă baie, să-și relaxeze toate simțurile și să se bucurie din plin de o porție zdravănă de sănătate.
Am ajuns în Geoagiu-Băi pe la amiază. Eram un grup de trei persoane, însoțiți de un ghid local. Am parcat mașina într-o piață, situată în imediata apropiere de hotelurile Diana și Germisara. Am luat-o pe jos prin liniștita stațiune, iar ghidul ne povestea despre atracțiile turistice din zonă și despre slaba promovare a acestora. Ne aflam pe principala arteră a stațiunii, numită Germisara. Paralel cu această stradă curgea cu aburi râul Clocota. În scurt timp am ajuns la intersecția străzilor Germisara și Vilelor, iar acolo am dat peste un izvor termal foarte apreciat în regiune. Este vorba despre Izvorul termal nr. 1 „Tămăduirea”, având proprietăți curative.
Pe panoul informativ de lângă izvor erau trecute următoarele informații: „Din punct de vedere chimic, apa este oligominerală și este indicată în cura internă și externă. Are o temperatură ce variază între 27,4 și 30 de grade C. Indicații terapeutice: – în cura internă se recomandă în următoarele cazuri: gastrite cronice, afecțiuni cronice hepatobiliare și diabet, alergii, anemii și convalescente după boli infecțioase; – în cura externă: afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, în tulburări circulatorii și afecțiuni ginecologice”. Am luat un pumn cu apă, apoi am plecat mai departe. Am traversat râul Clocota și am ajuns într-o zonă îngrădită cu un gard de sârmă ruginită. Lângă poartă era un panou uriaș: GERMISARA – Complexul Termal Roman.
Situl arheologic Germisara cuprindea în antichitate castrul militar cu canabae așezare civilă și termae-le. Mamelonul de travertin și tuf calcaros pe care au fost identificate termae-le are o formă aproape circulară, cu diametrul de 90-95 metri. În perioada romană, complexul a funcționat în două faze: una exclusiv de suprafață și a doua în subteran și la suprafață. În centrul mamelonului se afla o cavitate naturală, rezultat al apelor termale din subteran. În peregrinările lor, romanii au descoperit acest „lac” și au constatat efectele benefice ale apelor. Este posibil ca într-o primă etapă să se fi scăldat în interiorul acestuia. Cu timpul, a început amenajarea unei rețele de canale de dirijare a apei de la sursă spre bazinele săpate în pământ și căptușite cu scândură. Canalele au fost realizate prin cioplire direct în stânca locului, iar în zonele unde aceasta nu permite, traseul a fost completat cu tegulae și mortar anhidric sau scocuri din lemn. Astfel, „lacul” devine un loc de cult, în interiorul lui fiind descoperite monede de bronz și argint, o statuie a zeiței Diana, altare votive, plăcuțe votive dedicate zeităților tămăduitoare și protectoare ale apelor termale (Diana, Higia și Nymphae).
Am intrat pe teritoriul complexului de băi termale. Zona era înconjurată de conifere și de stejari. Mergeam unul după altul, avându-l pe ghid în față. Ne povestea istoria locului și făceam scurte opriri la fiecare punct strategic al băilor termale. În scurt timp am ajuns în fața unui amfiteatru natural impresionant, săpat în stâncă, iar în mijlocul acestuia era un ochi de apă. Am coborât câteva trepte și am ajuns pe malul unui lac termal de mici dimensiuni. Era atât de limpede încât se vedeau toate pietrele. Locul este perfect pentru o scenă de film din perioada romană și nu numai. Acolo e o energie specială care te duce fără să vrei în timp.
În stațiunea Geoagiu-Băi se mai poate vizita Cascada Clocota, Grota Haiducilor, Izvorul Termal nr. 1 „Tămăduirea”. În apropiere de aceste obiective puteți merge la Castrul roman de la Cigmău, să traversați Drumul Roman, să vizitați Casa Memorială Aurel Vlaicu sau Capela Romanică (Rotonda), să faceți drumeții în zona Cheilor Măzii sau în Cheile Cibului, să mergeți la Cetatea zidită de la Ardeu, să intrați în peșterile Prăbușită (Cigmău) și Zidită (Mădă) și să ajungeți la bisericile de patrimoniu din satele Băcaia și Bozeș.
Mircea MITROFAN
Articol publicatt în Revista NATURA înnumărul 348
Susține Natura.md: Devino Patron!