Sipoteni – locul unde șipotesc izvoarele din Codru

Anul 2020 a fost cu provocări pentru mulți dintre noi, dar nu și pentru comuna Sipoteni din raionul Călărași. Aceasta a fost desemnată ,,Capitala Tineretului 2020/2021’’ printr-un program finanțat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Sipoteni – locul unde șipotesc izvoarele din Codru
Peisaj de la Sipoteni. Foto: Andrei Lazarchevici

Capitala Tineretului reprezintă o inițiativă inspirată din experiența Forumului European de Tineret și presupune selectarea unei localități din Republica Moldova, în cadrul căreia, pe parcursul unui an, sunt concentrate activitățile de tineret.

Să știți că nu întâmplător a obținut Sipoteni acest titlu! Situată la doar 10 km de orașul Călărași, localitatea se află în miezul unei zone cu potențial turistic uriaș. De exemplu, apropierea de frumoșii Codri și de rezervația „Plaiul Fagului”, sau de mănăstirile vechi de la Veverița și Hârjauca, sau chiar de Călărașiul ce adăpostește un bogat Muzeu de Istorie și Etnografie în care se regăsesc circa 10 mii de exponate cu valoare istorică, artistică și culturală. 

Ar putea fi o imagine cu stând în picioare şi monument
Intrarea în comuna Sipoteni.


Amplasat la poalele versanților  împăduriți ai Podișului Moldovei Centrale, Sipoteni se bucură de un peisaj pitoresc din patru direcții. Mai mult, localitatea va face parte dintr-un traseu turistic național ce va conecta mai multe localități din preajmă cu potențial turistic. Acest produs va fi implementat de Asociația Națională pentru Turism Receptor (ANTRIM), care va realiza 4 trasee ce vor porni din comuna Sipoteni în 4 direcții diferite, toate cu un singur scop comun: dezvoltarea și promovarea turismului rural pentru stimularea economiei locale cu implicarea activă a tinerilor. 

Și totuși de unde își are denumirea localitatea Sipoteni? După spusele localnicilor și din tezaurul folcloric al regiunii, satul a fost întemeiat pe locul unui izvor numit „la Șipot” datorită faptului că pe acolo șipotea multă apă. Izvorul curge și acum, însă și-a schimbat între timp numele, fiind azi cunoscut în sat drept „Șipotul lui Dâră” – un loc de referință pentru toți trecătorii ce vor să facă un popas. O legendă alternativă îi atribuie satului rădăcini comune cu un anume boier Săpoteanu, botezat astfel datorită faptului că predecesorii săi confecționau sipete – cufere făcute din lemn sau din papură, în care se păstrau haine sau obiecte de valoare. Prin muncă, dedicație și vrednicie profesională, descendentul acestei familii devenise probabil proprietar de terenuri la intersecția acelor văi și dealuri, ajungând la bunăstare și ajutând la formarea satului și creșterea economică a acestuia.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi stând în picioare
Izvorul „Șipotul lui Dîră”

 

Documentele vremii susțin că satul a fost înființat în anul 1440, însă mențiunile documentare apar mai târziu, undeva între anii 1568-1572, în timpul domniei lui Bogdan Lăpușneanu. Însă vatra acestei localități este cu siguranță mai veche, deoarece în preajma Sipoteniului au fost descoperite cândva multiple straturi de așezări umane: o cetăţuie din sec. IV–III î.Hr., o necropolă din sec. II–I î.Hr. și o așezare medievală din secolele XV–XVI.

Așadar, putem lesne vedea că acest loc a fost locuit neîntrerupt încă din antichitate, fiind un leagăn al primilor oameni care s-au stabilit aici, în mijlocul pădurilor, la poale de dealuri și alături de apă cristalină. 

Din vechime și până astăzi, localitatea s-a dezvoltat și a crescut, a trecut prin multe încercări, iar astăzi a ajuns să facă parte dintr-un traseu important din punct de vedere istoric, cultural și economic: drumul Chișinău-Călărași-Iași, care a fost parcurs de multe personalități istorice ce și-au legat numele de aceste localități importante. Astăzi, comuna Sipoteni este una dintre cele mai mari localități din Republica Moldova, cu o populație oficială de circa 7500 de locuitori. Ca și în trecut, satul este înconjurat de păduri ce adăpostesc animale sălbatice și stejari seculari.

Ar putea fi o imagine cu iarbă, munte, natură şi copacAmfiteatrul înconjurat de păduri. Foto: Andrei Lazarchevici
 

La 1 km sud de sat este amplasată râpa „În Dos” - o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic, unde cândva trăiau animale preistorice ce și-au lăsat scheletele drept mărturie a faptului că au trăit pe acest pământ. În zilele noastre, această râpă e un loc unde poți vedea specii de păsări interesante și rare, cum ar fi acvila țipătoare mică (Clanga pomarina) sau erete vânăt (Circus cyaneus), dar și tot felul de viețuitoare ale pădurii pe care e greu să le vezi prin verdeața pădurii: turturele, pitulici, botgroși, granguri, privighetori și ciocănitori.

Ar putea fi o imagine cu natură şi copac
Aria protejată ”Râpa din dos”. Foto: Andrei Lazarchevici

 

În acest amfiteatru încântător al naturii, satul își duce viața cu bune și cu rele, cu treburi și planuri gospodărești. Primarul comunei, domnul Vasile Rața, povestește cu mândrie despre  implementarea proiectelor la nivel local, în parteneriat cu organizațiile de tineret. El ne-a enumerat și ne-a arătat locațiile de interes cu care se laudă localitatea și cu care speră să atragă turiștii. De exemplu, la aproape 2 km depărtare de izvorul menționat, se găsește un popas înconjurat de codrul întins - pensiunea „La Doru”, care este îngrijită de gospodarii Tanasachi din Sipoteni. O altă familie care a decis să experimenteze potențialul agro-turistic al regiunii este a domnului Mefodii Popovici, care împreună cu fiii săi întrețin o prisacă cu 150 de familii de albini, o livadă impresionantă de piersici, și mere, și stână de oi și capre (e bine de știut că laptele de capră este bogat în fosfor și vitamina D, fiind și puțin mai sărac în lactoză decât cel de vacă și din acest motiv este mai ușor asimilat de organism). În comuna Sipoteni avem și satul Tochilă, care, potrivit localnicilor, provine de la topitul cânepii, ocupație de demult a băștinașilor.

Ar putea fi o imagine cu stând în picioare, iarbă, copac şi natură
Pe dealul spre Tochile. Foto: Silvia Ursul

 

Traseele vor include și multe alte puncte de atracție, ajunse deja renumite pe plan național:  Mănăstirea Hârjauca, Muzeul „Casa Părintească” din Palanca, Pensiunea „Povestea Codrului”, Sanatoriul „Codru”, Mănăstirea Răciula, Schitul Oricova, Casa Olarului, Manas Yurt village, Bahmut club, Mănăstirea Veverița, Rezervația „Plaiul Fagului”, Crama Mircești, Izvorul râului Bâc, Pensiunea „La Doru”, Pensiunea „Poarta Neamului”, Dealul Bălănești, Muzeul de Istorie și Etnografie din Călărași, Conacul lui Dino Ruso, Crama „Tătaru” și multe altele!

Sperăm să ajungeți la Sipoteni, în ținutul Călărășilor și să vă bucurați de minunile naturii moldovenești și a ospitalității oamenilor de la țară. Nu stați acasă în zilele de odihnă. Porniți la drum în cunoașterea și descoperirea noilor trasee!

Elena BĂLĂȚEL

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 347