Logăneşti
natura.md
Nov 20, 2023 04:41
1188
1
Sat, reşedinţă de comună în raionul Hâncești. Este situat la nord de Hâncești, pe valea râului Cogâlnic. Datat cu anul 1457. Coordonate geografice: 46°54’11’’ lat. N, 28°32’32’’ long. E. Altitudinea localității față de nivelul mării – 149 m. Suprafaţa satului – 2, 52 km2. Gospodării individuale – 1226 (2004). Populaţia – 4119 loc. (2004), 4009 loc. (2014). Structura etnică (2004): 99, 51 % români, 0, 19 % ruși, 0, 12 % ucraineni ș.a. Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Distanțe: 8 km până la Hâncești, 48 km până la Chișinău. Staţie de c.f. la Chișinău (48 km). Cod poștal: MD-3434.
Cadrul geografic. Zona de așezare a satului face parte din Podișul Moldovei Centrale, ocupând porțiunea central-sudică a podișului. Localitatea este situată pe ambele maluri ale râului Cogâlnic, care traversează spre sud teritoriul republicii până la vărsarea sa în lacul Cunduc de pe țărmul Mării Negre. Cogâlnicul dispune de numeroși afluenți și coafluenți: Bogdana, Budăiul, Ciuta, Fânețul, Rătunda, Valea Cornului, Valea Mitocului, Valea Podișului, Valea Șuierenilor. Vegetație deosebit de bogată, cu păduri de codru, cu întinse podgorii de vii și livezi.
Menţiuni documentare. Vestigiile arheologice probează în această zonă reminiscențe ale vieții umane cu vechime de milenii. Aici au existat așezări sedentare din epocile paleoliticului, neoliticului, a bronzului și fierului. Unele vetre de așezări omenești datează din perioada regatelor geto-dacice ale lui Burebista și Decebal. Documentele istorice medievale atestă în această zonă sate și târguri existente în secolele XV-XVIII: Drăgușeni, Hâncești, Iurceni, Lăpușna, Stolniceni.
Logăneștii de astăzi își trag obârșia de pe vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Într-un hrisov din anul 1457 se amintește de ,,seliștea lui Lohan”, danie domnească confirmată boierului Lohan. Prin actului din 31 octombrie 1600, ,,nepoții lui Lohan vând lui Pătrașco mare logofăt partea lui Lohan ... din uricul de împărțeală de pe vremea lui Ștefan Voievod”. Ulterior ,,seliștea Lohanului” s-a contopit cu Pulberenii de pe Cogâlnic, moșiile lor devenind proprietatea Mănăstirii Neamț.
Mai târziu ocina Pulbereni este dăruită lui Luca, pârcălabul de Lăpușna. Cu numele Lohănești localitatea este atestată în 1655. În 1666 Lohăneștii este menționat ca sat învecinat cu ,,Stolnicenii de pe apa Cogâlnicului”. Prin documentul din 25 aprilie 1740, voievodul Grigore Ghica ,,rânduiește lui Ștefan, pârcălab de Lăpușna, să hotărască proprietatea ocinei Lohănești”. Recensământul din 1772 înregistrează în satul Lohănești din ținutul Lăpușna-Orhei, ocolul Cogâlnicului, 107 gospodării casnice, moșia aparținând răzeșilor și Mănăstirii Sfântul Ioan.
Mărturii documentare din sec. al XIX-lea: 1803. Lohănești, sat de răzeși, cu 79 de familii statornice, biserică de lemn din 1797; 1817. Lohănești (separat de Pulbereni), sat în ținutul Orhei, ocolul Cogâlnicului, 139 de gospodării, moșia având suprafața de 1905 fălci, dintre care 400 fălci de pământ lucrător, 900 fălci de pădure, 300 fălci de fâneață, 270 fălci de pășune și 35 fălci sub vatra satului; 13 parcele de vie și 12 parcele de livadă și un iaz; 1835.
Sat cu 158 de familii țărănești, proprietari ai unor părți de moșie devin urmașii armeanului Manuc-Bei și latifundiarul Mihail Cazimir; 1859. Registrul recensământului din acest an include în Lohănești 106 gospodării și 735 de locuitori, iar în Pulbereni – 34 de gospodării și 142 de locuitori; 1875. Logănești, sat cu 200 de case, 905 locuitori, școală elementară, 249 de vite cornute mari, 1170 de oi; 1897. Locuitori băștinași – 1378 (695 bărbați și 683 femei).
,,Dicționarul geografic al Basarabiei” din 1904, prima sursă de informare din sec. al XX-lea, indică pentru satul Logănești din jud. Chișinău, plasa Hâncești, 258 de case și o populație de 1324 de locuitori, biserica Sf. Mihail, o școală de băieți unde se învață în rusește. Locuitorii sunt țărani români, care, împreună cu țăranii din Pulbereni, posedă 1440 desetine de pământ. Proprietarul armean Grigore I. Manuc-Bei are aici și la Pulbereni 3238 desetine de pământ.
La reforma agrară din 1918-1924 instituția funciară ,,Casa Noastră” împroprietărește 361 de țărani din Logănești cu 977 ha de pământ. Oamenii din sat au trăit și vremuri extrem de grele: anii celui de al doilea război mondial, anii foametei organizate în anii 1946-1947 și fărădelegile la care s-au dedat autoritățile regimului autoritar stalinist, mai cu seamă deportările repetate, prigonirile, arestările și condamnările la ani și ani de închisoare a sătenilor nevinovați. S-au spulberat în trecut evenimentele de grea cumpănă, oamenii au pornit pe un nou făgaș, calamitățile sociale însă nu se uită.
Informații de actualitate. Obiective edilitate, economice, sociale și culturale: întreprinderi agroindustriale și comerciale, fond funciar – 4403 ha, fond forestier – 1543 ha; instalații de alimentare cu gaz lichefiat, rețele electrice cu tensiune înaltă, apeduct, drumuri amenajate; Centrul de sănătate, Gimnaziul ,,Logănești”, Grădinița de copii ,,Andrieș”, două biblioteci înzestrate cu calculatoare din proiectul ,,Novoteca”, cămin cultural, muzeu; unități de prestări servicii, oficiul de telecomunicații, baze de sport și turistice, stadion.
Onomastica. Denumirea localității este un toponim de proveniență antroponimică: Logănești, la origine Lohănești, derivat cu sufixul colectiv -ești de la numele de persoană Lohan, lohăneștii însemnând inițial ,,oameni coborâtori dintr-un strămoș comun Lohan” sau ,,comunitate de oameni trăitori pe moșia (în satul) lui Lohan”. Numele comun al locuitorilor: logăniștean, logănișteană (logănișteancă); logănișteni, logăniștene (logăniștence).
Nume de locuri din hotarul satului: Artizanca, Bogdana, Budăiul, Buneștii, Chilumul, Cogâlnicul, Dealul Morilor, Fânețele, Huceagul, Lacul, Măngălăria, Mitocul, Pulbereni, Pădurea Corbului, Pădurea Șuiereni, Pârlitura, Podișul, Poiana, Rădiul, Schinușul, Teiul Poienii, Valea Cailor, Valea Ciutei, Valea Iriești, Valea Șuiereni, Valea Teiului. Nume de familie frecvente în localitate: Balan, Bârcă, Bujor, Bunescu, Cihodaru, Danu, Fuștei, Gaburici, Lepădatu, Matei, Moraru, Movileanu, Oprea, Pascal, Plăcintă, Rotaru, Sagin, Sârbu, Sturza, Toderaș, Topală, Țighira, Untilă, Vârlan.
Monumente istorice: vestigii milenare, straturi arheologice datate cu sec. XII în.Hr., fragmente de ceramică din sec. XV-XVIII, monede originale din diferite țări europene. Monument de cult: Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1797). Monument de glorie militară.
Personalități: Ion Toderaș (n. 1948), doctor habilitat în biologie, profesor universitar, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Autor a peste 350 de lucrări științifice (monografii, manuale, studii, articole); Chiril Gaburici (n. 1976), economist, om politic și de stat. În 2015 a îndeplinit funcția de prim-ministru al R. Moldova.
Autor: Anatol Eremia
Articol publicat în revista NATURA, nr. 381
Susține Natura.md: Devino Patron!
