80 de ani de la inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei

Turnul Dezrobirii, simbol al românismului basarabean
În luna noiembrie a anului 1942 în Basarabia au loc un șir de acțiuni importante: inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei din Ghidighici și resfințirea Catedralei „Nașterea Domnului” din Chișinău. Inaugurarea și sfințirea monumentului „Turnul dezrobirii Basarabiei” are loc pe 1 noiembrie 1942. Turnul Dezrobirii a devenit un simbol al românismului basarabean, ca și Columna lui Traian, și un document viu de unire sfântă și legătură între cele două maluri. Evenimentul de deșteptare națională a fost reflectat în presa timpului, dar și în cronicile martorilor oculari.

Va fi un monument măreț, și va costa nespus de puțin
Locul acesta era o colină din apropierea Gării Ghidighici de unde, în zilele de 15-16 iulie 1941, generalul Ion Antonescu a condus luptele de eliberare a orașului Chișinău. „Va fi un monument măreț, de aproape 20 m înălțime, și va costa nespus de puțin”, a spus prefectul. Această consemnare se conține în cartea „Cutreierând Basarabia dezrobită”, apărută la Editura „Dacia Traiana” din București în anul 1943. Alte date despre acest monument nu am putut găsi.

„Culmile, pe care a trebuit să se urce Neamul Românesc”
Evenimentul punerii pietrei de temelie a avut loc la 4 august 1942. Serviciul divin a fost oficiat de către Efrem Tighineanul, arhiepiscop-locotenent de Chișinău, însoțit de un sobor de preoți. Cei prezenți au semnat actul de fondare: „Guvernământul provinciei Basarabia, în anul 1942 în luna August ziua 4 sub domniea Regelui Mihai I, Conducător al Statului fiind Mareșal Ion Antonescu, Vice-Președinte al Consiliului de miniștri, profesor Mihai Antonescu și Guvernator al Basarabiei g-ral Const. Gh. Voiculescu, pusu-s’a piatra fundamentală la acest turn hărăzit să aducă aminte veșnic rândurilor de oameni care vor mai veni luptele care s’au dat pentru dezrobirea pământului basarabean”.

Inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei. Sursă foto: Daniel Siegfriedsohn

Înainte de a pune piatra de temelie, guvernatorul Basarabiei, Constantin Voiculescu a ținut un cuvânt, „scoțând în evidență importanța acestui turn care va fi o chezășie a jertfelor depuse de Patrie pentru dezrobirea Basarabiei și va aduce aminte tuturora din generațiile ce vor veni vitejia și culmile înalte de istorie, pe care a trebuit să se urce Neamul Românesc”.

Monumentul a fost ridicat în 60 de zile
Locul pentru construcția acestui complex arhitectonic a fost ales de guvernământul Basarabiei, condus de generalul Constantin Voiculescu. Construcția monumentului a durat două luni. Materie primă (piatră) era din abundență. Masivele dealului din piatră era în apropiere, începând de la cheile Bâcului, de lângă gară, și până la cheile mari spre Chișinău, la locul numit „în deal la chei”, urmând apoi șesul Bâcului spre Visterniceni-Chișinău.

Monumentul a fost ridicat în 60 de zile.
La el au lucrat peste 500 de muncitori. La cererea autorităţilor locale, lucrarea a fost concepută și condusă de arhitecţii Octav Doicescu și Dumitru Ghiulamila, șef de lucrări fiind Soare Stoianu. Piatra de construcție a fost adusă cu căruțele de la carierele din Ghidighici și din Cricova. Au lucrat aici câteva sute de muncitori din satele vecine: Ghidighici, Trușeni, Strășeni, Petricani,  Durlești, de la gara Ghidighici.

„Ca și Columna lui Traian, suntem unde am fost și rămânem unde suntem”.
Mai întâi s-a construit o platformă din piatră și beton, de formă pătrată, cu latura de cca 60 m, înaltă de cca 1,5 m, pe care s-au înălțat cele trei componente: Turnul, care era partea principală, Pisania, înaltă de câțiva metri, cu inscripții pe ea, Colonadele (propilee) – 24 de stâlpi de piatră. Turnul avea o formă pătrată cu latura de cca 10 m și înălțimea de cca 30 m. Partea de sus era crenelată. Deasupra turnului era arborat steagul tricolor al României. Pe pereții laterali erau încrustate stemele județelor Moldovei lui Ștefan cel Mare. La intrare în turn, pe perete, era un basorelief în piatră, reprezentând o scenă din Columna lui Traian: împăratul roman înconjurat de generali din suita sa. Tot aici erau scrise cuvintele mareșalului Antonescu: „Ca și Columna lui Traian, suntem unde am fost și rămânem unde suntem”.

Lângă ușa de intrare erau doi soldați care străjuiau. În interior se urca pe o scară helicoidată, ce avea șase paliere pentru odihna celor care vizitau turnul. În jur era o pânză cu scene din istoria poporului român, ce urmau a fi înveșnicite în piatră. Marii voievozi ai neamului urmau să fie  reprezentați în aceste fresce. Urma apoi o cameră de reculegere în memoria celor care au căzut în luptele pentru eliberarea Basarabiei. În partea de sus a turnului era o hartă în relief a României.

Inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei. Sursă foto: Daniel Siegfriedsohn

De sus se deschidea o priveliște încântătoare asupra împrejurimilor în amonte de gara Ghidighici, pe valea Bâcului spre Strășeni și în aval spre șesul Bâcului și orașul Chișinău. Pe timp senin se vedeau bine atât satele din jur, cât și apele Nistrului. Tricolorul fâlfâia în bătaia vântului.

Pisania, înaltă de cca 10 m, ridicată, la mică distanță, în fața turnului, avea următorul conținut: „S-a înălțat acest turn al dezrobirii Basarabiei sub domnia regelui Mihai I, conducător al statului fiind mareșalul Ion Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri fiind dl Mihai Antonescu și guvernator al Basarabiei general Constantin Voiculescu. Construit pe locul unde Ion Antonescu, în ziua de 15 iulie 1941, a urmărit și a condus operațiile pentru eliberarea orașului Chișinău. El era comandantul de căpetenie al armatelor româno-germane. TURNUL DEZROBIRII – simbol al faptelor glorioase de arme ale armatelor române și germane și strajă neclintită a drepturilor noastre pentru aceste pământuri – este predestinat să servească generațiilor viitoare ca loc de reculegere, înălțare morală și mândrie națională. Septembrie 1942”.

În imediata vecinătate a turnului erau amplasate colonadele (propilee), 24 de stâlpi din piatră de cca 10-12 m înălțime, stând câte 12 față în față, legați sus cu o centură de beton, totul descoperit, iar printre stâlpi se putea trece. Pe aceste colonade erau înscrise unitățile militare care au participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei. De la colonade spre turn ducea o cărare de plăci de marmură. În jurul platformei au fost plantate diferite specii de copaci, pomi, care dădeau o notă deosebită întregului ansamblu arhitectonic. Pe atunci, această construcție era unică. 

În fața publicului „s-a arătat” Ștefan cel Mare
În ziua inaugurării turnului, Arhiepiscopul Efrem Enăchescu, locțiitorul mitropolitului Basarabiei, Policarp Morușca, episcop de Ismail, împreună cu un sobor de preoți din Chișinău, în prezența membrilor guvernului și a altor oficialități, a oficiat un serviciu divin. La evenimentul festiv au fost prezenți regele Mihai, mama sa Elena și Mihai Antonescu. La inaugurare au luat cuvântul P.S. Sa Efrem, guvernatorul Basarabiei Constantin Voiculescu, și Mihai Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Elevii claselor superioare au demonstrat pe terenul de sport exerciții de gimnastică. Pe străzi și-au făcut apariția călăreți în costume de epocă, întruchipând cavaleria lui Ștefan cel Mare. Actori de teatru au interpretat scene din piese istorice. În fața publicului „s-a arătat” Ștefan cel Mare, însoțit de doi aprozi: unul în dreapta, altul în stânga. Evenimentele au fost înregistrate de fotograful german Willy Pragher.

Inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei. Sursă foto: Daniel Siegfriedsohn

Preot. Dr. Maxim MELINTI
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 363
 

Susține Natura.md: Devino Patron!