Compostul... la îndemâna oricui

Compostul... la îndemâna oricui
Sursă foto: www.mygardenlife.com

Produsele organice care ajung în coșul nostru de gunoi pot fi compostate după diverse metode. 
Compostarea înseamnă procesul chimic prin care produsele organice sunt supuse descompunerii dirijate, astfel încât să rezulte un îngrășământ valoros pentru sol.
Există mai multe metode de compostare. Vom descrie în continuate două tipuri: compostul rece și Bokashi.

COMPOSTUL RECE: i se mai zice și compostul pasiv sau leneș, pentru că nu implică un efort minim (nu e obligatoriu să amestecăm). Metoda presupune adunarea deșeurilor organice într-un
loc ferit de soare, vânt și umiditate excesivă. Deșeurile pot fi adunate fie sub formă de movilă, fie ladă de compost, fie o zonă îngrădită. Trebuie să respectăm următoarele proporții: masă – 1
parte materiale uscate la 2-3 părți verzi; iar ca volum – 1 parte verde la 2-3 părți cafenii.
Cum se compostează: Varianta cea mai simplă este să adăugăm toate materialele pe care le avem, însă preferabil să punem ramuri subțiri la bază și apoi să punem în straturi bucăți mici ca să ușurăm procesul de descompunere. Acoperim cu frunze, pământ sau materiale textile. Varianta în straturi este mai eficientă și mai calitativă. Umiditatea este foarte importantă: dintr-o mână de compost trebuie să se scurgă 1-2 picături de lichid. Dacă nu curg picături – umezim movila, dacă curg prea multe – o zvântăm.
La acest tip de compost este esențială aerisirea: la bază trebuie creat un strat gros de 15 cm din ramuri subțiri, ce asigură drenarea. De asemenea, se pot pune în movilă și niște pari verticali, care odată scoși lasă în urmă găuri prin care circulă aerul, sau țevi perforate care permit schimbul gazelor fierbinți cu cele reci.
Important: În compost nu punem nimic ce conține carne, oase, ulei sau grăsimi, produse lactate, plante afectate de boli, fecale de câini și pisici, buruieni cu semințe. Compostul e gata atunci când are culoarea brun-închisă, e omogen și sfărâmicios, are un miros plăcut și e fără insecte.
Dezavantaje: Procesul complet durează mult (până la 2 ani); poate atrage insecte sau șobolani; se pierde mult din substanțele nutritive. Nu în ultimul rând, nu se distrug definitiv semințele și
germenii patogeni. 

COMPOSTUL BOKASHI: această metodă este potrivită pentru apartamente și birouri. Procedura implică depozitarea resturilor menajere în căldări închise ermetic, ca să nu pătrundă aerul (deci
metoda este anaerobă). Fiecare strat de deșeuri trebuie presărat cu tărâțe speciale inoculate cu un amestec de bacterii benefice EM-1. Acest amestec conține 3 tipuri de microorganisme (lactobacili, drojdii și bacterii fotosintetice purpurii). Ele prelucrează deșeurile în lipsa oxigenului, iar ca rezultat nu se emit gaze cu efect de seră (cum ar fi metanul) și nu se emană miros. Metoda permite compostarea lactatelor, a cărnii și a oaselor.
Cu cât sunt mai mici bucățile de resturi, cu atât mai repede se vor composta. E important ca resturile să fie puse într-o căldare închisă ermetic: cu cât mai puțin aer, cu atât mai bine. Conținutul căldării trebuie presat ca să rămână cât mai puţin spațiu între bucăți. Căldarea plină trebuie lăsată să fermenteze 2-3 săptămâni sau mai mult. Lichidul care se adună în căldare poate fi diluat cu apă (1:100) și folosit ca fertilizant pentru plante.
După perioada de descompunere anaerobă, este indicat ca materialul compostat să fie transferat la o fermă sau gospodărie pentru a intra în faza aerobă (alte 2-3 săptămâni). Abia după acest termen compostul poate fi utilizat ca îngrășământ organic.

 

Sursă informații: Ask a Worm, inițiativa organizației Ecovisio