Invazie de insecte

În ultima perioadă, tot mai multă lume sesizează despre faptul că în parcuri și în grădini au apărut insecte care înțeapă oamenii și le produc disconfort. Mai multe persoane își manifestă îngrijorarea, întrucât se observă un număr foarte mare de insecte, iar înțepăturile lor ar putea să le transmită oamenilor mai multe boli.

Contactat de ecopresa.md, Valeriu Derjanschi, doctor habilitat în biologie, cercetător științific principal la Institutul de Zoologie, s-a arătat convins de faptul că este vorba despre tigrul stejarului. Insecta s-a dezvoltat și s-a înmulțit din cauza temperaturilor mari. Schimbările climatice au favorizat nu doar înmulțirea lăcustelor, dar și a insectei tigrul stejarului.

Savantul a precizat că a văzut pentru prima dată această insectă în Republica Moldova în anul 2008, în satul Pelinei din raionul Cahul. Este o specie invazivă, a venit din Occident, se înmulțește foarte repede. „Tigrul stejarului nu zboară foarte bine, dar vântul o ia și o duce în diferite țări. Se poate întâlni oriunde, chiar și prin troleibuze. Se înmulțește rapid. De la o femelă, într-o vară, pot să apară mii de alte insecte noi”.

În condiții de căldură mare, această insectă se deshidratează, adică are nevoie să consume apă, lichide. De aceea, dacă a nimerit pe pielea oamenilor, îi înțeapă ca să se hidrateze. Iar dacă s-a adăpostit pe un copac, se hrănește cu lichidul din frunze.

Valeriu Derjanschi precizează că înțepăturile tigrului stejarului ar putea fi periculoase pentru persoanele alergice. „Depinde de organism. Dacă imunitatea este bună, atunci nu se întâmplă nimic. Unui copil alergic, chiar și de la o înțepătură de țânțar, i se poate umfla toată mâna”.

Și copacii ar avea de suferit de pe urma acestei insecte. „Frunzele se usucă, nu are loc fotosinteza, spre iarnă arborele este slăbit. Copacul nu mai este asigurat cu hrană, cu substanțe nutritive. Poate să se usuce”. Totodată, savantul nu recomandă stropirea copacilor cu insecticide,  întrucât tigrul stejarului se adăpostește pe partea inferioară a frunzei, iar chimicalele nu ar putea ajunge la insectă.

Condițiile climaterice sunt cele care ar putea influența dispariția tigrului stejarului. „Dacă am avea o vară ploioasă și răcoroasă, ele dispar deodată, toate. Natura singură curăță unde trebuie și cum trebuie”.

Valeriu Derjanschi a ținut să mai menționeze faptul că tigrul stejarului este activ pe parcursul zilei, nu și noaptea. „Persoanele care se plâng că au fost înțepate de insecte noaptea, vă asigur că nu poate fi vorba despre tigrul stejarului, ci despre înțepăturile altor insecte. Ploșnițele, țânțarii sunt insectele care înțeapă pe parcursul nopții”.

ANSA: „Este vorba despre tigrul platanului”

Pe de altă parte, specialiști de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor susțin că insecta care a invadat parcurile și gospodăriile casnice în ultima perioadă poartă numele de tigrul platanului.

Potrivit unui comunicat al ANSA, tigrul platanului, numit științific și Corythucha ciliata, este o ploșniță din familia Tingidae, absolut inofensivă pentru sănătatea omului, dar care produce daune destul de mari pentru platanii ornamentali din parcurile orașelor. Insecta are dimensiuni mici, de 2-4 mm, este vărgată și apare la temperaturi de peste 30 de grade Celsius. A fost descoperită pentru prima dată în Europa, în Italia, iar la momentul actual specia s-a răspândit pe aproape toate continentele.

Tigrul platanului are două generații pe an. Prima generație, de adulți, apare în luna iunie, iar a doua generație  – la sfârșitul lunii iulie sau în luna august. Atunci când ajunge pe pielea noastră, insecta o confundă cu suprafața frunzelor de platan și o înțeapă.

Pentru a diminua numărul acestei insecte, ANSA vine cu câteva recomandări. Astfel, suntem îndemnați să stropim frunzele copacilor cu jeturi puternice de apă. De asemenea, frunzele căzute toamna trebuie îndepărtate de arbori, pentru a reduce numărul de adulți care hibernează.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor recomandă să utilizăm și insecticide, dar cu mare atenție. Preparatele chimice trebuie aplicate conform instrucțiunilor producătorului, atunci când în apropierea platanilor nu se află oameni. Spray-urile contra țânțarilor sunt și ele eficiente împotriva tigrului platanului, susțin specialiști de la ANSA.

Instituția atenționează autoritățile publice locale, precum și administratorii fâșiilor forestiere, în care cresc preponderent platani și frasini, despre faptul că este necesar să implementeze măsuri de protejare a spațiilor verzi de dăunători.

În capitală, insectele sunt nimicite noaptea, cu chimicale 

Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” Chișinău a anunțat joi, 20 iulie, că realizează, pe timp de noapte, acțiuni de combatere chimică a insectei tigrul platanului, populația căreia a sporit considerabil datorită condițiilor climaterice prielnice.

„Astfel, pentru a diminua numărul de insecte, pe terenurile aflate în gestiune și unde se constată o concentrație ridicată de insecte dăunătoare, întreprinderea municipală aplică un tratament cu insecticide care nu prezintă risc pentru sănătatea oamenilor. Se îndepărtează, prin jeturi puternice de apă, insectele aflate în stadiul de nimfă”, se menționează într-un comunicat al întreprinderii.

Lăcustele au atacat mai multe câmpuri agricole

Schimbările climatice au favorizat dezvoltarea și înmulțirea lăcustelor pe mai multe terenuri agricole din Republica Moldova. Astfel de incidente vor fi tot mai multe, din cauza temperaturilor foarte înalte și a precipitațiilor abundente, ne spune Aurel Lozan, doctor în științe biologice.

Solicitat de ecopresa.md, Aurel Lozan a precizat că în fotografiile expediate în redacție de către un agricultor din raionul Șoldănești este vorba despre Calliptamus italicus sau lăcusta italiană. „Este o insectă obișnuită, răspândită mai ales în zone mai uscate, dar îi place și acolo unde este vegetație. Are o răspândire ponto-mediteraneană, Europa Centrală, Europa de Sud, Africa de Nord, ajunge și prin Asia. În jurul bazinului mediteranean și Mării Negre”, a specificat doctorul în științe biologice.

Lăcusta italiană este o specie care se înmulțește în masă, grație temperaturilor foarte ridicate din ultima perioadă și a vegetației abundente. „În primăvara din anul curent au fost ploi, ceea ce a favorizat creșterea vegetației. Vegetația abundentă este hrană foarte bună pentru lăcuste, ele preferă și terenurile agricole. Respectiv, s-au înmulțit, iar acum avem ceea ce avem, în unele zone – la Șoldănești, Sângerei (terenuri invadate de lăcuste – n. red.)”.

Pot aduce daune foarte mari 

Potrivit biologului, lăcustele pot să apară în orice zonă a Republicii Moldova. „Se înmulțesc exagerat de mult, este un proces firesc, natural. Când lăcustele au resurse și condiții bune de dezvoltare, se dezvoltă în masă.  Atât timp cât agricultorii spun că roada poate fi mai bună în centrul, nordul Moldovei, aceasta este o nișă ecologică, un potențial de hrană pentru vătămători, inclusiv pentru lăcuste”.

Aurel Lozan a mai menționat că lăcustele pot aduce daune foarte mari culturilor agricole. „Lăcustele migrează dintr-un loc în altul, dintr-o țară în alta, de pe un continent pe alt continent. Ele consumă absolut tot ce întâlnesc în cale – arbori, arbuști, plante ierbacee, inclusiv insecte mai mici, întâlnite în cale”.

După ce frunzele unui copac sunt mâncate de lăcuste, arborele poate să se usuce, precizează biologul. „Lăcustele migratoare pot să se înmulțească într-un loc și să migreze în alt loc – la zeci, sute de kilometri. Din Africa de Nord spre Europa sau Orientul Mijlociu, de exemplu”.

Cum scăpăm de lăcuste?

Aurel Lozan este de părerea că așa-numitele focare de lăcuste trebuie eliminate fie prin metode mecanice, fie prin metode biochimice. Oamenii pot să omoare aceste insecte dacă vor utiliza plesnitoare. Preparatele chimice cu care sunt distruse lăcustele trebuie selectate cu mare atenție, deoarece acestea ar prezenta pericol și pentru sănătatea umană.

Lanuri de floarea soarelui, soia și porumb ale unui agricultor din raionul Sângerei au fost invadate de lăcusta italiană, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor s-a autosesizat pe marginea acestui caz. Potrivit ANSA, aceste lăcuste pot fi întâlnite din iulie până în octombrie. Se dezvoltă în habitate calde și uscate, cu acoperire de vegetație rară, cum ar fi pajiști și stepe stâncoase, cariere vechi, gropi de pietriș, zone presărate cu stâncă, lângă râuri. Apare, în mod normal, în pajiști rare, netulburate, dar dispare atunci când terenul este cultivat.

Lăcusta italiană preferă cerealele, sfecla, trifoiul, floarea-soarelui, gramineele furajere. Atacă părțile aeriene ale plantelor și, în perioada invaziilor, pot distruge culturile, lăsând intacte numai tulpinile ce sunt mai groase și tari.

Totodată,  pentru combaterea insectelor, ANSA recomandă să se utilizeze tratamente cu insecticide specifice.

Potrivit legislației Republicii Moldova, responsabili de măsuri fitosanitare de protejare și prevenire a invaziei de insecte sunt operatorii din domeniul agroalimentar și administrațiile publice locale.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor solicită agricultorilor să supravegheze terenurile cultivate. Pentru a sesiza instituția despre apariția unor noi focare de lăcuste, dar și pentru suport în combaterea insectelor, oamenii sunt îndemnați să sune la numărul de telefon: 022-264-649.

Autor: Daniela MORARU

Articol realizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, cu sprijinul financiar al Suediei. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei.

Susține Natura.md: Devino Patron!