Mărturii de simțire și trăire românească

Revista „Natura” a publicat pe parcursul anului 2018  pagini cu articole speciale și deosebite, dedicate Centenarului Marii Uniri, iar în edițiile din august și octombrie suplimente inserate și distribuite gratuit, cu  materiale cu argumente tematice.

Mărturii de simțire și trăire românească
Coperta ediției ianuarie 2018 a revistei NATURA

Pentru românii care respiră cu aerul patriei și le bate inima românește, anul 2018 îi cheamă sub steagul Marii Uniri. Peste 100 de ani, a venit timpul să proclamăm deschis, fără echivoc, că pe românii de pretutindeni îi unește o singură țară, o singură conștiință, o singură credință, vorbesc aceeași limbă. Aceste mărturii de simțire și trăire românească sunt exprimate în Anul Centenar și trimise parcă pe unda unui ecou: „Auziți voi, neamuri și popoare... adevărul istoric al românilor!” Presa, radioul, televiziunea – toate unite îintr-o singură voce a mass-mediei, au o misiune socială, dar și de credință, să reașeze prin cuvânt adevărul istoric, despre românii care au fost despărțiți teritorial.

Revista „Natura” a publicat pe parcursul anului 2018  pagini cu articole speciale și deosebite, dedicate Centenarului Marii Uniri, iar în edițiile din august și octombrie suplimente inserate și distribuite gratuit, cu  materiale cu argumente tematice. „Lecția de românism a românilor de la răsărit” de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, este o sinteză aparte care susține argumentat că românii, fără deosebire de provinciile teritoriale,  au fost uniți prin conștiința credinței și a limbii încă în secolul al XIV-lea. Viitorul României, menționează academicianul, a fost scris de marii exegeți ai culturii românești care „au pornit din Țara de Sus ai glorioasei Țări celei mari a Moldovei”: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Ciprian Porumbescu etc. Sinteza „Se mai poate face astăzi unirea?”, întrebare retorică pentru mine, este o altă lucrare edificatoare, bine argumentată din punct de vedere economic, cultural, al prof. dr. Petrișor Gabriel Puiu. Reunirea, susține profesorul, este dreptul nostru istoric, dar rămâne a fi și obligația noastră.

Aceste ediții speciale, care au apărut cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, sunt un suport important și necesar pentru noi, cadrele didactice, dar, în special, pentru studenți și elevi în convingerea că frumusețea unui neam, așa cum este cel românesc, a rezistat prin crdință și cultură. 

Silvia STRĂTILĂ,

Profesoară de Limba și Literatura Română,

Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău,

publicat în noiembrie 2018, revista NATURA