Devino Patron!

Invitatul de onoare, Constantin Asofronie: „Neamul devine etern prin cultul eroilor”!

Vă invităm să citiți un interviu cu invitatul de onoare al Revistei NATURA, domnul Constantin ASOFRONIE, fost ofițer de marină militară, președintele Filialei Județene Galați a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” din România.

Invitatul de onoare, Constantin Asofronie: „Neamul devine etern prin cultul eroilor”!

- Domnule Constantin Asofronie, vă cunosc de mai mulți ani ca prieten și înflăcărat susținător al basarabenilor. Vreau să-mi spuneți, mai întâi, de unde și de când trece prin inima și sufletul dumneavoastră acest izvor de dragoste față de românii din stânga Prutului?

- Mai întâi, prin origine, sunt moldovean, din neamul românilor liberi din Țara de Sus a Moldovei, neocupați vreodată de romani sau alți cotropitori în cursul istoriei, urmaș al răzeșilor lui Ștefan cel Mare. Am rude în județele Botoșani și Suceava, dar și în regiunile Cernăuți și Hotin din Bucovina ocupată de austrieci, apoi de sovietici, acum - în Ucraina, precum și în stânga Prutului – la Briceni și Ungheni.

Am citit din copilărie despre istoria și drama Moldovei, atacată și împărțită de mai multe ori de imperiile vecine. A fost mai întâi o curiozitate, apoi compasiune, după care - solidaritate față de românii din Basarabia, iar în 1989 am urmărit la Galați, cu antenă improvizată, multe evenimente din mișcarea națională renăscută la Chișinău, care a culminat cu declararea limbii române ca limbă de stat și declararea independenței R. Moldova față de URSS. În timp ce România socialistă era presată de la Moscova să treacă la perestroika și să-l înlăture pe Ceaușescu, admiram patrioții care croiau o Moldovă suverană peste Prut și m-am mirat ani de zile de ce n-a fost posibilă atumci și re-unirea cu țara mamă - România. Am înțeles apoi că interesele geopolitice din zonă ale marilor puteri au fost mai mari decât ale guvernanților de la București și Chișinău... Așa mi s-a înfiripat și dezvoltat în ultimii 30 și ceva de ani acest izvor de dragoste față de frații mei din stânga Prutului.


- Când și cu ce ocazie ați trecut pentru prima data Prutul ca să îmbrățișați – după cum vă place să spuneți - basarabenii?

- În 1990 am fost la primul pod de flori la Galați-Giurgiulești – o primă inundație sentimentală, patriotică, frățească și națională care a cuprins malurile Prutului instantaneu.

După treceri ulterioare peste Prut cu un grup de gălățeni din asociațiile Pro Basarabia și Bucovina și Acțiunea 2012, apoi - la sărbătorile Independenței și Limbii Române în 2015, am stabilit prietenii sincere cu numeroase personalități culturale, administrative sau politice, cu foști militari sau veterani din războiul transnistrean și acum vin în Basarabia ca acasă. Manifestările noastre au culminat în 2018 cu o mare dezamăgire, atât din partea unor personaje provocatoare de scandal, ca George Simion, cât și din partea politicienilor basarabeni, care nu au răspuns declarației favorabile reunirii din Parlamentul României și au refuzat inițiativa liberalilor conduși de Mihai Ghimpu de a dezbate și aproba o declarație corespunzătoare. De atunci m-am orientat pe activități culturale, cu asociații, cu instituții de învățământ și de cinstire a eroilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei în 1941.


- La Galați, pe lângă exercitarea funcțiilor de consilier juridic și mediator, mai sunteți și președinte al filialei locale a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Ce scop urmărește această asociație în România și cum îl realizează?

- În 2016 am fost trecut în rezerva Armatei Române prin pensionare. După purtarea uniformei militare timp de 40 de ani, ca elev de liceu militar, student la Institutul de Marină și ofițer în Marina militară și în Garda de coastă din Poliția de Frontieră, am putut să circul și să mă implic mai mult în activități transfrontaliere pe diverse domenii.

În afara exercitării ocazionale a profesiilor libere de consilier juridic și mediator, fac parte din numeroase grupuri și asociații civice. Întere ele, sunt președinte al filialelor județene Galați a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Al. I. Cuza” (ANCMRR) și al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” (ANCERM). Prima se referă la activități profesionale și apărarea drepturilor pensionarilor militari, iar cea de-a două este mult mai cunoscută și are mulți membri civili. ANCERM are 31 de ani de la înființare, ca continuatoare a Societății pentru îngrijirea mormintelor eroilor, înființată în 1919, și succesoarea sa legală Așezământul Național Cultul Eroilor „Regina Maria”, desființată de regimul socialist în 1948. Scopul Filialei Judeţene Galaţi ANCERM este de a contribui prin activități la promovarea sentimentului de adâncă prețuire și recunoștință față martirii care și-au jertfit viața pentru patrie, la cinstirea memoriei lor prin întreținerea, păstrarea și protejarea monumentelor și operelor
comemorative de război, la cultivarea patriotismului - expresie a sufletului și eroismului românesc, a identității naționale a poporului român.

Scopul îl realizăm prin, bunăoară: a) identificarea, îngrijirea, protejarea și restaurarea monumentelor, cimitirelor, parcelelor de onoare, edificiilor sau a altor opere comemorative de război realizate în cinstea eroilor români și străini căzuți la datorie pe teritoriul județului Galați sau a eroilor români înhumaţi pe teritoriul Basarabiei; b) participarea la construirea de noi opere comemorative de război menite să eternizeze memoria eroilor care și-au dăruit viața pentru întregirea neamului și apărarea țării; c) organizarea de activități în domeniul cultului eroilor pentru a cultiva în rândul populației dragostea și atașamentul față de România și idealurile sacre ale poporului român; d) organizarea și sprijinirea activităților care au ca scop promovarea cultului eroilor din toate timpurile în rândul tineretului din învățământul preuniversitar, prin înființarea cercurilor „Cultul Eroilor” în școli, în alte forme de învățământ ori entități publice sau private; e) organizarea de activităţi pentru îngrijirea cimitirelor şi operelor comemorative de război, cu participarea membrilor cercurilor „Cultul Eroilor”...

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane şi text care spune „Imnul eroilor Versuri: Ionel G. Brătianu; muzica: Iuliu Roșca Dormidont PresăraÈ›i pe-a lor morminte, ale laurilor foi Spre afi mai dulce somnul, fericiților eroi. Ridicați pe piramida nemuririi faima lor, Scriți în cărțile de aur, cântecul nemuritor. Pe copii la sânul vostru, alintați-i cu-acest cânt, Povestindu-le cufală al eroilor avânt. Dezveliți tot adevărul și spuneți tuturor, Cum muriră frații voștri pentru neam și Èara lor. Și pe sacrele morminte, puneți lacrime și flori. Spre afi mai dulce somnul miilor de luptători. Ridicați pe piramida nemuririi faima lor, Scriți în cărțile de aur, cântecul nemuritor. GALATI”


- Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” trece des Prutul pentru a cinsti împreună trecutul și eroii noștri comuni?

- Cum am mai spus, membrii ANCERM, implicit ai Filialei Galați, au trecut Prutul începând din 2005, când un membru al nostru, preotul Vasile Burduja de la Cania, raionul Cantemir, ieșean la origine, a început demersurile legale cu sprijinul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) din subordinea Armatei Române și al Patriarhiei Române pentru refacerea cimitirului eroilor de la Țiganca. Mulți membri, între care gălățeni și prahoveni, au susținut financiar această inițiativă și au făcut lobby la instituțiile statului român pentru realizarea acelui obiectiv, finalizat în 2008 - cel mai mare cimitir de onoare al eroilor români căzuți în afara granițelor. Ulterior, s-a finalizat și parcela de onoare a eroilor din cimitirul de la Cania, iar în ultimii 5 ani, ca vicepreședinte al filialei, am promovat ajutorarea părintelui Burduja pentru înălțarea bisericii de la Mănăstirea eroilor de la Țiganca și cea de la Cania.

În ultimul deceniu, multe filiale din țară au făcut vizite comemorative și culturale la cele aproape 20 de cimitire și parcele ale eroilor amenajate de ONCE în stânga Prutului. S-au stabilit contacte și acorduri cu asociații basarabene, vizite ale acestora în România, astfel încât cinstirea trecutului
istoric și eroilor noștri comuni a devenit o permanență, una din cele mai stabile laturi de colaborare între românii de pe malurile Prutului.


- Știu că vă frământă și soarta Cimitirului eroilor din Chișinău. Cum credeți, cine și cum ar trebui să coordoneze asemenea acțiuni, ca ele să fie incluse și într-un program de educație patriotică a tinerei generații?

- În anul 2018 am oferit personal sprijin unei asociații pentru renovarea porților de intrare și a treptelor fostului Cimitir al eroilor din Chișinău, din strada Decebal nr. 17. Am discutat apoi cu Comitetul de inițiativă pentru refacerea acestui cimitir, am primit și documentație de la președinții Vasile Zaiaț și Veaceslav Verlan, am participat la două manifestări dedicate eroilor în această locație și am ridicat problema la ANCERM și ONCE. Punctul de vedere al asociației și oficiului, care, repet, a restaurat 20 de cimitire de onoare în Basarabia și alte 5 în alte țări, inclusiv două în Rusia, este clar: până când administrația locală din Chișinău și guvernul R. Moldova nu clarifică statutul acestui teren, ca să revină măcar o parte în domeniul public, nu poate exista sprijin financiar și material din partea statului român.

Eu am ridicat problema în 2018 și la Bruxelles, la o reuniune a europarlamentarilor români cu asociații ale românilor din Europa, dedicată Centenarului Unirii de la 1918, predându-le și un documentar pentru o comisie care ar putea ajuta, întrucât, în afară de ruși, acolo sunt înmormântați și militari din alte 5 state europene, care pot fi cointeresate în domeniu. Dar nici asta nu-i posibil atâta timp cât o bună parte a teritoriului fostului cimitir nu este a Primăriei Chișinău, în domeniul public.

Referitor la cine și cum ar trebui să coordoneze asemenea acțiuni, ca ele să fie incluse și într-un program de educație patriotică a tinerei generații, la noi, în România, răspunsul este clar, prevăzut în diferite legi. Așa ar trebui să fie și în R. Moldova. Familia, școala, administrațiile locale, ministerele învățământului, apărării, internelor, culturii trebuie să facă mai mult pentru cunoașterea trecutului istoric, a valorilor naționale, cinstirea eroilor și cultivarea sentimentelor patriotice, indiferent de culoarea politică a guvernelor sau a conducătorilor acestor instituții. 

Deviza asociației noastre vine de la istoricul de valoare mondială Nicolae Iorga: „Neamul devine etern prin cultul eroilor”! Asociația noastră și mai multe filiale din România participă activ la manifestări culturale, patriotice și comemorative în R. Moldova, invită basarabeni, asociații și elevi în țară ca să cunoască, să aprecieze și să militeze pentru cinstirea eroilor prin ridicarea de monumente, troițe, parcele și cimitire de onoare, organizarea de manifestări publice, editarea de publicații, participarea la emisiuni și ore deschise.

Avem 4 cercuri Cultul Eroilor în școli sau licee din R. Moldova, ne dorim extinderea acestora, Ministerul Educației a acceptat acest lucru, dar nu s-a semnat încă un acord bilateral între minister și ANCERM. Vom continua asemenea demersuri…

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.


- Anul 2018, anul Centenarului Marii Uniri, a fost unul deosebit pentru noi și pentru dumneavoastră. Toți românii de bună credință așteptau să se întâmple atunci o surpriză epocală pentru dornicii de Reunire, dar ea nu a avut loc. Cum credeți, de ce nu s-a întâmplat acest lucru? Trebuie să mai așteptăm o sută de ani?

- Am spus și la început că anul 2018 s-a încheiat cu niște dezamăgiri... istorice! Parlamentarii și Guvernul R. Moldova au ratat atunci efectuarea unor pași spre Reunire. Asta – pentru că majoritatea dintre ei sunt obsedați de putere și le este frică să-și piardă privilegiile de tip sovietic. Au exustat și diversiuni, și o continuă politică de dezbinare a formațiunilor politice și asociațiilor obștești care promovau unionismul din partea unor cercuri de influență rusești și a cozilor lor de topor dintre Prut și Nistru. Doar la nivel cultural și, în unele locuri, la nivel obștesc și de administrație locală se mai manifestă curentul unionist, care, se pare, nu are încă o susținere majoritară din partea populației, pentru a se putea impune decizii politice clare de Reunire. De aceea, aceste acțiuni trebuie amplificate, până când basarabenii vor înțelege că le va fi mai bine împreună cu noi, în Europa. Trebuie ca interesele naționale ale românilor să fie apărate de către politicienii de la București și Chișinău, să se treacă peste ambiții, iluzii, orgolii, manipulări și diversiuni, să se înțeleagă că doar un stat român mai puternic, recunoscut și respectat în Europa și în lume, poate garanta dezvoltarea, bunăstarea, libera circulație, corectitudinea și controlul democratic în societatea actuală, apărarea și suveranitatea. Nu trebuie să mai așteptăm nici 10 ani…


- Ce și cine vă mai cheamă în Republica Moldova?

- Mă cheamă niște idealuri nobile, dintre care am evocat câteva mai sus. Oamenii și structurile asociative sau administrative pe care le-am cunoscut mă vor face să lupt în continuare pentru atingerea lor cât mai apropiată, cu toate posibilitățile mele și ale celor pe care voi reuși să-i conving de avantajele acestora. Cei care au înțeles asta se înmulțesc an de an. Așa cum s-a întâmplat și cu dumneavoastră, cu mulți alți oameni din cultură, asociații obștești, instituții, administrație: pe măsură ce ne-am cunoscut, ne-am considerat ca frați regăsiți și dorim să contribuim cât mai mult la propășire, cultură, creșterea nivelului de trai, asigurarea asistenței medicale și sociale, învățământului, circulației libere în Europa, protecției drepturilor individuale și colective. Cei care susțin aceste deziderate se înțeleg și deja au făcut multe împreună. Istoria va fi așa cum o facem noi…

Personal, cât sunt sănătos, voi da curs oricărei invitații și voi fi cu oricine vrea să mergem mai departe împreună, până se vor găsi căile de Reunire constituționale și conforme dreptului internațional.

 

- Sunteți fost ofițer al Marinei militare a României, apoi al Gărzii de Coastă. Sunt acestea o forță de nădejde pe Marea Neagră pentru spațiul românesc?

- Dacă în privința Poliției de Frontieră și a componentei sale navale Garda de Coastă lucrurile au evoluat mult după intrarea României în UE și aplicăm deja legislația pentru Spațiul Schengen în asigurarea securității frontierei externe de est a UE, la Marina militară lucrurile stau mai prost. Deși suntem stat membru NATO din 2007, cu riscuri de siguranță națională crescute la Marea Neagră și dinspre Orientul Mijlociu, de 15 ani Marina a fost lăsată la urmă cu înzestrarea, navele de luptă operaționale având o vechime de 35 de ani și armament din fostul Tratat de la Varșovia.

Mă tem că suntem expuși la atacuri externe cărora nu le putem face față. Oare trebuie să ajungem în situația Ucrainei, ca NATO să impună guvernelor României să doteze Forțele Navale cu tehnică și armament compatibil și eficient? În acest moment Marina Militară Română nu constituie fora de nădejde care să descurajeze agresiunea unei puteri maritime militare ca Rusia. Cu navele actuale și tehnică occidentală șansele ar crește simțitor, dar este nevoie de programe de înzestrare și cu nave noi, multifuncționale și performante, după modelul NATO, pentru a conta și în domeniul naval.


- Dacă, în războiul cu Ucraina, trupele militare rusești reușesc să ajungă la Tiraspol, precum își dorește Moscova, asta ar însemna atac asupra Republicii Moldova. Cum credeți, România, țară NATO, va lăsa în primejdie românii din stânga Prutului?

- R. Moldova nu are un acord de asistență mutuală și militară cu România, din cauze multiple. România este un stat NATO și această organizație reglementează alianțele statelor membre numai între ele, nu și cu alte state nemembre. O agresiune armată împotriva unui stat membru NATO declanșează intervenția Alianței pentru apărarea statului agresat. Apoi, Constituția R. Moldova declară că aceasta este un stat neutru. Cred că nici România, nici NATO nu poate face în ipoteza pe care ați emis-o mai mult decât face azi pentru Ucraina.

România nu va lăsa R. Moldova pradă rușilor, va acorda ajutor material, financiar, asistență,
instruire, dar nu va interveni cu trupe și tehnică de luptă împtriva agresorului rus în spațiul transnistrean, în afara acțiunilor NATO. În 1992, Occidentul nu a băgat în seamă războiul de pe Nistru și nu a declarat Rusia stat agresor, ca în cazul Ucrainei, având cu aceasta alte interese și înțelegeri, deși politicienii noștri și presa evită să spună lucrurilor pe nume. Astăzi s-au schimbat puțin aceste aspecte și îmi doresc ca Occidentul să ajute R. Moldova ca și pe Ucraina, împotriva aceluiași agresor.

 

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană


- Sunt sigur că discutați mult și cu oamenii simpli. Sunteți de acord cum apreciază ei acțiunile politice ale conducerii de la Chișinău? Aveți o părere personală?

- Nu aș vrea să mă pronunț prea mult asupra unor aspecte politice de moment. S-au făcut și unele lucruri bune, față de regimurile anterioare. Dar noua majoritate parlamentară de care dispune președintele R. Moldova ar fi permis mai multe reforme, așa cum au promis și cum au sperat mulți basarabeni. Asta și-o doresc mulți frați din România și Uniunea Europeană sau alte țări democratice care au sprijinit și sprijină substanțial R. Moldova. Dacă astfel de speranțe se diluează prin acțiuni indecise, contradictorii, ineficiente, nehotărâte, ajutorul va scădea. Cu o astfel de majoritate parlamentară și un asemenea sprijin extern, guvernarea de la Chișinău ar fi putut să fie una de succes, istorică, după atâtea aventuri politice. Eu personal sper că reformele interne vor fi mai clare și mai hotărâte, altfel solidaritatea, unionismul și sprijinul va scădea… Contează intențiile bune și faptele celor de care depind destinele cetățenilor R. Moldova.

 

A intervievat Gheorghe BUDEANU

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 368

Susține Natura.md: Devino Patron!