Poteci turistice românești
natura.md
Iul 31, 2024 11:17
316
0
Recent, un grup de 50 de persoane din Republica Moldova și din județul Iași s-a întors dintr-o călătorie prin România pe traseul Transalpina-Târgul Jiu-Cazanele Dunării- Brașov. Am vizitat mai multe obiective turistice cu o încărcătură istorică și culturală datorită Agenției de turism „PandaTur”. Ghidul Valentina Russu, o tânăra entuziastă în spatele căreia este o muncă enormă de studiere a istoriei și tradițiilor naționale ale localităților vizitate, ne-a încântat enorm. Transalpina este un drum național din Munții Parâng cu cel mai înalt punct (Pasul Urdele, la 2145 m).
Prima popas al grupului a fost barajul Oașa, amplasat la altitudinea 1255 m, având o suprafață de aproximativ 450 ha, unde am savurat din frumusețea crestelor de munte și pâclelor de aburi deasupra lacului. Este cel mai mare lac de acumulare, amenajat pe cursul râului Sebeș. Apoi am urcat spre pășunile din Munții Șureanu până la Stâna Ștefanu, unde s-a gustat din produsele tradiționale ciobănești cu mămăliguță și caș proaspăt, brânză de oaie și alte bunătățuri.
Inițial, Transalpina era cunoscută ca Poteca Dracului, o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească. Cândva era traseul vechiului drum de transhumanță ce lega Transilvania de Oltenia.
Peștera Muierilor a fost cea de-a doua țintă turistică. Se află în comuna Baia de Fier, în județul Gorj. Peștera este rezultatul „sculptării” în calcare de către apele râului Galbenul de milioane de ani. Are o lungime totală de aproximativ 7 km, dar pentru turism sunt amenajate doar 880 m, pe care i-am și parcurs. Înălțimea grotelor pe acest sector variază de la 40 m până la 0,5 m, fapt ce îngreunează deplasarea prin ele a persoanelor mai în vârstă sau obeze, care trebuie să se parcurgă vreo 15-20 m pe brânci. Pe lângă ghidul local care ne însoțea, călăuză ne-a fost și un câine, care nu iese din peșteră, așteptând zilnic grupele de turiști. Aceștia îl servesc cu dulciuri și alte bunătăți, iar dacă nu-l servești – apucă atent cu dinții buzunarele, dând de înțeles: „Ia mai scotocește prin ele!”.
Peștera își are începutul încă din era mezozoică și constă din câteva spații masive: Sala Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, sala Turcului (din cauza formării unor stalagmite asemănătoare ienicerilor turci). În general, toate spațiile și-au căpătat denumirile corespunzătoare datorită ciudățeniilor naturale formate pe parcursul mileniilor de picăturile de apă sub formă de stalagmite și stalactite. Există și o încăpere cu o Stâncă însângerată, din cauza oxidului de fier, care îi dă o nuanță roșietică. În altă sală, numită Misteriană, au fost descoperite obiecte dinaintea erei noastre și un cimitir de resturi scheletice ale diferitelor animale. Din timpuri străvechi unele săli, mai accesibile omului, serveau ca adăpost pentru femei și copii în timpul războaielor. De aici provine și denumirea peșterii.
După atâtea impresii și un prânz pe cinste la Peștera Muierilor ne-am îndreptat spre Târgul Jiu, municipiul de reședință al județului Gorj. Localitatea a fost menționată pentru prima oară în anul 1406, cu numele Jiul, și s-a regăsit într-o poruncă a voievodului Mircea cel Bătrân dată mănăstirii Tismana. Până în seară am reușit și am vizitat Ansamblul monumental „Calea Eroilor”, aflând multe lucruri despre renumitul sculptor și pictor Constantin Brâncuși. Deși marele sculptor s-a născut în Hobița, o localitate nu prea departe de Târgul Jiu, a activat la Paris, iar prima sa expoziție personală a fost organizată la New York. Și totuși cele trei opere sculpturale de valoare culturală „Poarta sărutului”, „Masa tăcerii” și renumita „Coloana infinitului” sunt amplasate pentru vizitatori anume aici în Târgul Jiu. Ansamblul monumental a fost realizat în anul 1937 sub conducerea lui Constantin Brâncuși în memoria tinerei eroine Ecaterina Teodoroiu, precum și a altor eroi-martiri gorjeni.
Perle turistice am întâlnit și la Cazanele Dunării, care te uimesc prin valoarea lor culturală, istorică, turistică. Cele câteva obiective sunt amplasate pe o porțiune de 7 km de-a lungul Dunării. Le-am vizitat în ordinea următoare: Tabula Traiana, basorelieful lui Decebal (cioplit în munte), peștera Ponicova, mănăstirea Mraconia… Chiar apele Cazanelor Dunării atât a celor mici, cât și a celor mari sunt învolburate de numeroase vârtejuri la ieșirile din porțiunile înguste și stâncoase, creând impresia că apa ar fierbe.
Tabula Traiana prezintă o placă memorială cioplită în stâncă aproximativ 2000 de ani în urmă, ridicată pe malul sârbesc al Dunării de împăratul Traian întru comemorarea victoriilor Imperiului Roman asupra regelui Decebal. La doar câțiva kilometri mai jos de ea pe cursul apei, dar deja pe malul românesc, se află și statuia regelui Decebal. Este o lucrare sculpturală proaspătă, efectuată printr-o muncă migăloasă timp de 10 ani (până în 2004) a unei echipe de 11 sculptori alpiniști, ghidați de sculptorul orșovean Florin Cotarcea. S-au cheltuit circa 1 mln. euro, bani furnizați de omul de afaceri român Constantin Drăgan, căruia îi aparține și ideea construirii acestui basorelief.
Ultima destinație a grupului a fost or. Brașov cu minunatele sale obiective turistice. Totul ce trebuie să ai pentru a le vizita este răbdare și timp. Și deși factorul limitator a fost timpul, totuși am reușit să vizităm orașul vechi, cu renumita Piață a Sfatului, unde are loc Festivalul „Cerbul de Aur”. Am avut fericita ocazie să stăm pe băncile din interiorul Bisericii Negre și să auzim despre trecutul ei, astăzi devenită simbol al Brașovului. Tot în Brașov se află și prima școală românească, atestată la 1495, unde s-au scos la tipar primele cărți românești. O destinație frumoasă este și castelul Bran, devenit legendă.
Recomand cititorilor revistei NATURA să viziteze aceste locuri istorice, pitorești, bineînțeles dacă dispun de doi factori: timp și răbdare, neignorându-l, desigur, și pe cel financiar.
Autor: Victor Ciobanu
Articol publicat în revista NATURA, nr. 387
Susține Natura.md: Devino Patron!
