Turismul este un suport foarte bun în relațiile de colaborare

- În stânga Prutului, cea mai cunoscută stațiune balneoclimaterică din Țară este Slănic Moldova. Foarte mulți basarabeni preferă să-și fortifice sănătatea la celebrele izvoare minerale de la poalele munților Carpați, fiind direct sau indirect adevărați promotori ai unor locuri de poveste. Ținând cont că interlocutorul meu este dl primar Gheorghe Baciu, propun să axăm interviul nostru pe legăturile existente între tot ce înseamnă Slănic Moldova și R. Moldova, legături construite de-a lungul anilor dintre autorități, instituții, agenții de turism, sectorul privat și simpli cetățeni. Reformulând întrebarea, vă rog, să ne spuneți cât de prezentă este R. Moldova la Slănic și viceversa?  

- Vă mulțumesc pentru că mi-ați oferit ocazia să transmit un mesaj, dar să și dezbatem despre relațiile dintre Slănic Moldova și Republica Moldova. 

Foarte mulți turiști din Slănic Moldova vin din zona Basarabiei, Ucraina de Sud, pentru că suntem o stațiune căutată și datorită resurselor terapeutice, dar și așezată la o distanță de 300 km de Chișinău, 300 km de București. Respectiv, suntem și geografic apropiați. Relațiile noastre au început imediat în 2016, când am ieșit primar la Slănic Moldova. De fapt, ele au continuat, pentru că au existat din anii 90. Relațiile au fost foarte bune și le-am intensificat, organizând diferite evenimente. Avem exemple foarte bune, cum ar fi fanfarele din Republica Moldova. În fiecare an, fanfare de copii și de adulți concertează la Slănic Moldova. Avem festivalul de obiceiul și tradiții basarabene. Acestea sunt ocazii frumoase desfășurate de Asociația Suflet de Artiști, condusă de doamna Claudia Nestor împreună cu domnul Ion Prisăcaru, vicepreședintele asociației, și cu doamna Maria Stoianov, datorită cărora se organizează acest festival. Vin artiști, meșteșugari din sud și din nord, ne bucurăm de spectacolele prezentate de Ansamblul Ștefan Vodă. 

Avem relații de colaborare foarte bune cu cinci localități cu care suntem înfrățite. E vorba de Strășeni, primar fiind doamna Valentina Casian, și cu raionul Comrat. Încercăm să oferim cetățenilor din Găgăuzia și alte ocazii să vadă Europa, România, în speranța că și ei o să creadă în Uniunea Europeană.

De asemenea, suntem înfrățiți cu satul Baraboi din raionul Dondușeni, cu Mileștii Mici și cu satul Greblești. Aceste relații de colaborare s-au intensificat mult.  

- O succintă trecere în revistă a peste trei decenii de prezență a cetățenilor R. Moldova la Slănic Moldova, cred că oferă suficiente argumente pentru a vă pronunța pe marginea evoluției sau involuției unor proiecte comune, a unor afaceri și procese în derulare. Ce a mers bine, ce s-a dovedit a fi falimentar?

- Imediat după 1989 s-a construit o relație foarte puternică între Slănic Moldova și Republica Moldova. Vă amintiți despre podul de flori și despre vestita perioadă în care Grigore Vieru, Serafim Urechean și alții veneau la Slănic Moldova ca la ei acasă. În anii 90 a fost foarte intensă colaborarea noastră, întrucât veneau aici la relaxare, la petrecerea timpului liber. Atunci au fost și proprietari din Republica Moldova care și-au cumpărat terenuri și clădiri la Slănic Moldova, chiar foarte mulți. Din păcate, după aceea a venit o perioadă grea și pentru dumneavoastră, și pentru noi, și pentru oamenii de afaceri și foarte multe proprietăți au fost lăsate în paragină. Sunt două, trei exemple mari în care frați de-ai noștri de peste Prut au cumpărat proprietăți, dar ori au decedat, ori s-a întâmplat că nu le-a mai mers afacerea.

Astăzi am recredibilizat, spun eu, administrația publică locală pentru investitori și deja avem investitori de dincolo de Prut. Chiar anul trecut s-a cumpărat o proprietate mai mare, se cumpără și apartamente. Sunt familii întregi care se relocă la Slănic Moldova. 

De curând, avem pornite două investiții mari de 50-60 de milioane de euro fiecare. Una de cinci stele - pentru construirea de recuperare cu toate funcțiunile necesare, pe un teren de 11-13 hectare. Și alta - de construire de apartamente care se vor vinde și închiria împreună cu un centru spa privat cu tot ce înseamnă activitate și sport, de înot și de relaxare, recuperare în zona camping. Aceste două proiecte, practic, în momentul în care vor fi finalizate, vor aduce  investitori puternici întreprinzători din R. Moldova. 

Pe partea de colaborare de administrație publică s-au făcut cinci înfrățiri – un cadru foarte bun pentru a dezvolta relațiile noastre. De asemenea, între Parlamentul R. Moldova și al României, respectiv Senatul României, s-a semnat, anul trecut, un acord între Chișinău și București, iar forumul va avea loc la Slănic Moldova. 

- Ca primar, ați reușit să-i cunoașteți mai îndeaproape pe cetățenii din R. Moldova? În ce măsură doresc să-și dezvolte afaceri în Slănic Moldova? 

- Avem persoane atât fizice, cât și persoane juridice care investesc aici, adică societăți private. Sunt atrași de Slănic Moldova. Profilul fraților noștri de peste Prut este de umanitate, blândețe, de bună cuviință. Sunt foarte apreciați aici. Graiul lor moldovenesc și blând este ceva care se potrivește foarte bine cu liniștea și cu atmosfera de la Slănic Moldova. Suntem bucuroși să constatăm că cetățenii din R. Moldova sunt contributori la dezvoltarea localității noastre, dar sunt și oameni foarte respectuoși, corecți și încearcă să se adapteze aici.           

- La nivel de primărie, aveți o strategie, un plan de dezvoltare și extindere a relațiilor bilaterale dintre diferite grupuri de interese?

- Avem desigur o strategie în care este inclusă atragerea de investitori și bineînțeles de resurse umane, angajați, care au venit din R. Moldova la studii și s-au relocat, ori căsătorit aici. Strategia noastră include dezvoltarea și colaborarea pentru două componente: una de atragere de turiști și de investitori. De asemenea avem bucuria să deținem la acest moment colaborarea cu cea mai mare asociație a consiliilor autorităților locale dintre România și R. Moldova, eu fiind copreședinte, care reunește peste 3100 de primării de orașe și comune din Țară, iar din R. Moldova congresul autorităților locale, care include toate primăriile de orașe, municipii și capitala. Suntem la momentul acesta pe un drum foarte bun. Este deja un an de când s-a construit această asociație și vom avea o primă întâlnire la Slănic, după 9 iunie. Strategia include îmbunătățirea și construirea unei relații mult mai puternice cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, care ne este partener pe partea medicală. Anul acesta vor veni zece studenți voluntari pentru 30 de zile la Slănic Moldova de la Facultatea de Recuperare Medicală. Noi le vom oferi găzduire. Și Institutul Național de Medicină Fizică și Balneologie, care are o secție externă la Slănic Moldova, le va oferi posibilitatea să facă practica câteva ore în fiecare zi ca să acumuleze experiență în ceea ce privește recuperarea medicală și resursele terapeutice de la noi. De asemenea, studenții s-au angajat să promoveze stațiunea. 

- Revista NATURA este singura publicație de patrimoniu natural, educație și cultură ecologică din tot spațiul românesc. Cât de curate sunt locurile din arealul stațiunii balneoclimaterice, aerul, apele, pădurile, cât de responsabili față de natură sunt vizitatorii, turiștii și persoanele venite la tratament? 

- S-a organizat un prim simpozion, cu tema utilizarea resurselor terapeutice, educația pentru mediu și pentru mișcare, unde au venit peste 50 de studenți de la Universitatea de Stat de Mediu, USMF „N. Testemițanu”, Universitatea de Ecologie și de la un colegiu din Orhei. Cadre didactice universitare, împreună cu studenți de la Universitatea „V. Alecsandri” din Bacău și de la Spitalul Municipal de Urgență Moinești, au împărtășit experiențe și cunoștințe. Metodele de mișcare și utilizarea resurselor terapeutice au fost demonstrate de cei de la Universitatea de Sport din Bacău, Facultatea de Educație Fizică și Sport.           

Întrebarea adresată se referă și la responsabilitatea mea, a administrației locale, privind protecția mediului și a zonelor de protecție severă, cum ar fi la izvoare și parcul central. Vă spun cu bucurie că suntem zona cu cel mai curat aer. Avem o stație de măsurat calitatea aerului și frecvent avem 4 puncte. Suntem mândri de acest clasament. În același timp am luat măsuri și toată salubrizarea se face cu acumulatori: mașini de tuns iarba, mașini de măturat, triciclete electrice, suflante, chiar și aspiratoare de chiștoace. În acest sens, vrem să dăm un exemplu de protecție a mediului curat, pentru că Dumnezeu ne-a ajutat, ca fiind în această zonă înconjurată numai de păduri, iar în spate având munții Carpați, să avem un aer excepțional remarcat mai bine de 1000 de ani, dar nu întotdeauna vizitatorii și turiștii respectă curățenia. Noi suntem pregătiți mereu. În fiecare dimineață, la ora 6, pleacă șapte triciclete și în 2 ore avem toată stațiunea salubrizată. Suntem finaliști într-un concurs internațional - Destinația anului - unde sunt cuprinse capacitățile de turiști din România și R. Moldova (eu fiind membrul juriului), și am fost bucuros să constat că avem și aici întreprinzători în ceea ce privește turismul, în special cel rural și cel culinar.      

- Credeți că prin turism se poate face un progres real de cunoaștere reciprocă a patrimoniului natural și cultural, de apropiere între românii de pe ambele maluri ale Prutului? 

- Sunt convins că turismul este un suport foarte bun pentru a ne întări relațiile de colaborare. Am pornit un proiect cu dl președinte al Parlamentului Igor Grosu, care a organizat la Slănic Moldova întâlniri împreună cu parlamentari din România. În 2024 vom avea a treia ediție a Simpozionului Viitorul comun în spațiul comunității europene – ocazie ce oferă mai multe paliere de discuție privind administrația publică locală și guvernamentală. Anul trecut am avut 28 de primari de orașe și municipii în prima sesiune și după aceea 28 de primari de comune și sate din R. Moldova. La acest simpozion au fost peste 20 de parlamentari din Parlamentul R. Moldova, unde s-au discutat aspecte foarte importante. A fost un forum de întâlnire românesc. Amintesc că întotdeauna deciziile importante în istorie s-au luat într-o zonă turistică. Am putea spune că parlamentarii s-au întâlnit cu un dublu scop: să consulte și să împărtășească problemele legislativului, dar vin și cu familiile, se pot crea relații trainice interumane, se pot cunoaște familiile, pentru că funcțiile sunt vremelnice, dar relațiile între oameni rămân. Eu sunt convins că turismul și poziția stațiunii Slănic Moldova față de R. Moldova reprezintă un bun prilej dacă nu unul chiar recomandat pentru întâlniri. Dacă te duci în vizită la București la un prim-ministru, la președinte, la parlament, fiecare are programul lui, dar dacă organizezi o întâlnire de 2-3 zile într-o stațiune, acolo se concentrează lucrurile, se relaxează oamenii, iar deciziile sunt mult mai bune sau se pregătesc anumite direcții spre colaborare. Menționez că suntem pe un program – tichetul de vacanță pentru angajați din instituțiile publice. Este un proiect de lege ca să se ofere și angajaților din mediul privat, practic să se deducă din impozitul pe salariu o sumă care să fie alocată stării de bine, recuperării capacității de muncă. Suntem în discuții cu parlamentul. Dl deputat Frunză președintele comisiei pentru integrare europeană, a fost delegat de președintele Parlamentului să se ocupe de posibilitatea luării unei hotărâri legislative ca și angajații din R. Moldova să primească asemenea tichete de vacanță și propunerea noastră a asociațiilor stațiunilor balneare, pe care o conduc la acest moment, și care unește 34 de primării stațiuni balneare este ca aceste tichete să fie consumate în ambele țări. Dacă acest plan va fi pus în aplicare, cred că va fi un suport pentru cunoaștere reciprocă.        

- Adeseori, cititorii revistei NATURA ne roagă să publicăm mai pe larg profilul unor stațiuni de odihnă și tratament din România. Cunoaștem că sunteți și președintele Asociației Naționale a Stațiunilor Balneare și Balneoclimaterice din Țară. În afară de informația seacă de pe internet, considerați că ar fi util să implicăm revista NATURA în apropierea românilor din stânga Prutului de uriașa bogăție naturală de care dispun stațiunile de sub egida Asociației? 

- Desigur, trebuie să apreciez că revista NATURA este un suport foarte bun cu atâta experiență și constanță în ceea ce privește promovarea mediului sănătos al turismului ecologic. Ca președinte al asociației stațiunilor balneare mă bucur foarte mult că avem ocazia să ne promovăm în revista dvs. Iau în calcul pe termen lung colaborarea noastră. Întrucât noi suntem 34 de stațiuni balneare, 25 dinte ele sunt certificate internațional, respectiv aici intră și stațiunile Felix, Herculane, Mangalia, Sovata, Borsec ș.a. Avem ocazia să întărim relațiile de colaborare, dar și să oferim cititorilor detalii despre recuperare medicală. Felicit revista NATURA pentru că educă publicului larg să păstreze natura curată, un mediu nepoluat și o planetă curată.  

Aurel DUMITRU, 

Articol publicat în revista NATURA, nr. 386

Susține Natura.md: Devino Patron!